Lecția lui Mansfield: trupele americane rămân acolo unde aliații le dau motive să rămână
În 2010, pe plajele orașului Bandon, din statul american Oregon, artista Angela Haseltine Pozzi a început să strângă, împreună cu voluntari, plasticul adus de ocean. Din el a construit sculpturi mari cu animalele mării, pești, broaște țestoase, păsări de mare, care au fost apoi expuse în grădini zoologice și acvarii din Statele Unite și din Canada. Proiectul ei, Washed Ashore, a pornit de la ideea că oamenii se uită altfel la un gunoi atunci când îl văd transformat chiar în animalul pe care îl pune în pericol.
Proiectul JunkArt, derulat de Asociația The Da Vinci System și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a dus aceeași idee mai aproape de casă. În locul oceanului au stat Cheile Turzii și Cheile Turului, două arii protejate aflate la câțiva kilometri de Turda. În locul plasticului adus de valuri, pungile, dozele, PET-urile și ambalajele lăsate pe poteci de vizitatori.
Tinerii din proiect, numiți EcoArtiști, au ecologizat întâi cele două chei, iar ce au strâns a devenit materia primă a lucrărilor. În atelierele proiectului au învățat tehnicile artei făcute din obiecte găsite, compoziția în spațiu, jocul dintre lumină și umbră și lucrul cu plăcile Arduino, prin care o lucrare poate să se aprindă sau să reacționeze la cel din fața ei.
Prima parte a colecției e despre plante. Galeria Duhorilor adună 25 de plante care cresc în cele două chei, multe cunoscute pentru parfumul lor, refăcute din deșeurile găsite chiar lângă ele. Numele lor spun ce s-a întâmplat cu mirosul: „Scorușul de igrasie”, „Usturoiul năclăit”, „Garofița clocită”. Lângă fiecare plantă, tinerii au scris povestea ei și un gest prin care oricine poate lăsa poteca mai curată.
A doua parte e despre animale. Alte 25 de planșe interactive prezintă viețuitoare din Cheile Turzii și Cheile Turului, de la vulpe și vidră până la liliacul cu aripi lungi, fiecare alături de deșeul care o pune în pericol. La lumină normală, planșa arată ca o fișă de muzeu. Partea cea mai importantă e însă scrisă cu o cerneală care se vede doar în lumină ultravioletă, aprinsă de un mic sistem Arduino. Abia atunci cel din fața planșei află ce i se poate întâmpla animalului dacă dă peste o pungă sau peste un ambalaj de pe potecă.
Pentru cei mai mici, proiectul a pus aceleași deșeuri într-o carte de povești, „Și lucrurile uitate au ceva de zis”, gândită pentru elevii din clasele primare. Povestea începe pe poteca din Cheile Turzii, lângă pârâul Hășdate, unde zece lucruri uitate de oameni în iarbă se trezesc într-o noapte cu lună mare: o sticlă, o doză, o pungă, un burete, un dop, o bucată de sârmă, un flacon de iaurt, un ambalaj de ciocolată, o folie cu bule și o sticlă de balsam. Văd în jur stâncile, apa limpede și o vulpe care trece mirată pe lângă ei și își dau seama că sunt singurele lucruri care nu se potrivesc acolo.
Așa se hotărăsc să plece. Fiecare are un nume și un fel al lui de a fi și merge prin Turda și prin satele din jur la câte un copil, ca să-l învețe un singur gest, unul mic, care se face acasă. Petrică, sticla cu dop roșu, care a stat o vară întreagă lângă o stâncă, îl convinge pe Matei să-și scoată din dulap bidonul uitat și să-l ia în excursie în locul unei sticle noi. Poveștile sunt scurte, cu replici simple, de citit cu voce tare la clasă sau acasă, iar ilustrațiile îi arată pe cei zece eroi, fiecare cu forma lucrului din care s-a născut.
La fel ca sculpturile din Oregon, lucrările au mers acolo unde sunt oamenii. Printr-o caravană, exponatele au ajuns în școlile din Turda și din comunele din jur, iar holurile pe care elevii trec în fiecare zi au devenit, pentru câteva zile, galerii de artă. Pentru mulți dintre ei a fost o expoziție ajunsă în localitatea lor, fără drum până la un muzeu.
Proiectul lasă în urmă și unelte pe care le poate folosi oricine: ghiduri despre artele vizuale, despre lumină și umbră în artă și despre felul în care o lucrare poate fi prezentată publicului, o galerie online a lucrărilor și filmări din cele două chei. Profesorii și tinerii care vor să lucreze la rândul lor cu materiale reciclate pot porni de la ele.
Proiectul JunkArt a fost derulat în colaborare cu Asociația Club Științific Turda, în parteneriat cu școli din Turda și din comunele din jur.
Ca pe plajele din Oregon, și în Cheile Turzii gunoiul se vede altfel atunci când are forma unei flori sau a unei vulpi: cine a recunoscut pe o planșă punga pe care a folosit-o chiar el se gândește de două ori unde o lasă data viitoare.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
