De la Picasso la plantele din Cheile Turzii: tinerii din Turda au învățat tehnicile artei din deșeuri și le-au folosit pentru natura de lângă ei!

Tinerii din proiectul JunkArt, EcoArtiștii, au refăcut plantele din Cheile Turzii și Cheile Turului din deșeurile strânse chiar de pe potecile celor două arii protejate. Pentru asta au lucrat cu tehnici care au peste o sută de ani de istorie în arta modernă, cele ale artei făcute din obiecte găsite și aruncate, pe care le-au învățat în atelierele proiectului și le-au adaptat la plantele din chei.

Povestea acestei arte începe în 1913, când Marcel Duchamp a fixat o roată de bicicletă pe un taburet de bucătărie și a expus-o ca operă de artă. Câțiva ani mai târziu, Kurt Schwitters a început să construiască colaje și asamblaje din bilete de tramvai, lemn plutit, nasturi și vechituri adunate din poduri și de la gunoi. În 1942, Pablo Picasso a făcut „Capul de taur” doar dintr-o șa și un ghidon de bicicletă. De atunci, artiștii care lucrează cu deșeuri au mers pe două drumuri: unii păstrează obiectul ușor de recunoscut, alții îl transformă până nu se mai vede de unde a pornit.

Plantele JunkArt stau între cele două

De departe se vede planta, de aproape se văd sticla de PET, doza sau folia. Tehnica e apropiată de cea a unor artiști contemporani pe care tinerii i-au studiat la ateliere. Sayaka Ganz construiește întâi un schelet de sârmă și leagă apoi de el obiectele de plastic, sortate pe culori. Colectivul Washed Ashore lucrează cu deșeurile strânse de voluntari pe plaje, pe care le spală și le sortează fără să le vopsească. Bordalo II face animale din chiar lucrurile care le strică locul în care trăiesc. EcoArtiștii au pornit de la aceeași idee, cu plantele rare ale cheilor.

Drumul de la planta reală la sculptură a trecut prin câțiva pași învățați la atelierul de sculptură și compoziție în spațiu. Tinerii au observat întâi planta de aproape, așa cum o fotografia la începutul secolului trecut Karl Blossfeldt, care privea plantele ca pe niște mici construcții. Au simplificat-o apoi la câteva forme de bază, păstrând doar ce o face ușor de recunoscut. Abia după aceea au ales materialul, după culoare, textură, flexibilitate și transparență, și au construit structura din sârmă peste care au așezat plasticul modelat la căldură.

Un alt atelier a fost dedicat luminii și umbrei

Tinerii au descoperit cum se comportă lumina când întâlnește PET-ul, folia sau aluminiul și cum o grămadă de obiecte aruncate, așezată într-un anumit fel, poate proiecta pe perete o formă recognoscibilă, o tehnică folosită de artiști precum Tim Noble și Sue Webster.

Lucrările au fost gândite și după cele trei valori ale inițiativei europene New European Bauhaus: frumos, sustenabil și împreună. Pentru fiecare plantă, tinerii s-au întrebat ce au păstrat din frumusețea plantei reale, din ce deșeuri e făcută și de unde au fost adunate, și cine a lucrat la ea.

Din atelierele proiectului au rezultat și trei ghiduri, despre artele vizuale, despre lucrul cu lumina și umbrele și despre felul în care un tânăr artist își poate prezenta lucrările online. Ele pot fi folosite de profesori, de ONG-uri sau de orice grup de tineri care vrea să facă artă din ce găsește aruncat în jurul lui.

Lucrările EcoArtiștilor ajung, prin caravana proiectului, în școli din Turda și din comunele din jur, unde sunt prezentate chiar de tinerii care le-au făcut, împreună cu povestea fiecărei plante și a deșeurilor din care a fost refăcută. Astfel, o tehnică pornită acum mai bine de un secol din atelierele lui Duchamp și Picasso ajunge să vorbească despre potecile din Cheile Turzii și Cheile Turului și despre oamenii care le străbat.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.