Prima rectificare bugetară, pusă în transparență: câți bani vor primi Sănătatea și protecția socială - DOCUMENT
Dacă în urmă cu câțiva ani provocările de pe rețelele de socializare îi vizau în special pe adolescenți, ultimele tendințe virale din mediul online par să mute polul pericolului în familie, vizând direct copiii mici. Cel mai recent exemplu este trendul „ghost prank” de pe TikTok în care părinții folosesc un filtru digital ce proiectează o fantomă în cameră pentru a-și speria odraslele, filmându-le reacțiile de panică pentru a aduna vizualizări.
Imaginile, devenite virale în masă, surprind adesea copii care plâng în hohote, aleargă speriați sau se ascund în spatele mobilierului. Ceea ce pentru mulți adulți pare o simplă glumă inofensivă s-a dovedit însă a fi un pericol real pentru echilibrul emoțional al minorilor, determinând chiar și autoritățile centrale să ia o poziție fermă.
MAI: „În spatele a câteva secunde de video rămân atacuri de panică și o încredere distrusa în părinți”
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a simțit nevoia să intervină public pe rețelele de socializare pentru a dezaproba această practică periculoasă. Într-o postare recentă, reprezentanții MAI au atras atenția asupra consecințelor pe termen lung pe care astfel de traume induse artificial le pot avea asupra psihicului infantil:
„Pericolul este real, iar în spatele a câteva secunde de video rămân atacuri de panică, frica de întuneric și o încredere distrusă în părinți.”
Specialiștii în psihologia copilului confirmă avertismentul autorităților. Până la o anumită vârstă, cei mici nu pot face distincția clară între realitate și efectele speciale din mediul digital. Pentru un copil mic, o imagine generată pe ecranul telefonului pare la fel de reală ca orice alt obiect din cameră.
Mai grav este că sursa acestei terori este tocmai părintele cel care ar trebui să reprezinte pilonul de siguranță și protecție. Când cel care filmează devine cel care provoacă frica, sentimentul de siguranță al copilului este grav zdruncinat, putând genera anxietate cronică, tulburări de somn sau fobie de întuneric.
Întrebarea care ne privește pe toți
În fața unui astfel de val viral, întrebarea nu este doar „ce vedem pe ecran?”, ci și „ce lăsăm în sufletul copiilor noștri?”.
Dincolo de algoritmi și de goana după viralitate, rămâne o certitudine: siguranța emoțională a copiilor nu ar trebui să fie niciodată monedă de schimb pentru câteva secunde de distracție pe internet.
