Turda se pregătește pentru un milion și jumătate de turiști pe an. Cum ne asigurăm că orașul crește odată cu Salina?

Extinderea Salinei Turda prin deschiderea Minei Iosif este cea mai mare investiție turistică din istoria recentă a orașului — și una dintre puținele ocazii în care un oraș de mărimea Turdei își poate dubla practic vizibilitatea internațională.

Proiectul e binevenit. Dar succesul lui depinde de cât de bine reușește orașul să se pregătească din timp pentru valul de vizitatori pe care îl aduce. Iată ce urmează și ce soluții sunt deja pe masă.

Un proiect ambițios, cu finanțare inteligentă

Contractul pentru modernizarea Minei Iosif — cunoscută și drept „Sala Ecourilor” — a fost semnat de primarul Cristian Matei, care descrie investiția drept un pas care „va aduce valoare orașului, comunității și tuturor celor care aleg să ne viziteze”.

Proiectul, finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, valorează 126,7 milioane de lei și va transforma mina, exploatată din 1740 și vizitabilă azi doar de la balcon, într-un spațiu pe șase niveluri: lifturi panoramice, alei suspendate, un tunel de legătură cu Mina Terezia, o sală de conferințe și un centru de tratament cu aerosoli. Lucrările vor dura circa patru ani.

Interesant este modul în care Primăria a structurat finanțarea. Din totalul investiției, grantul nerambursabil acoperă 47,4 milioane de lei. Restul, aproape 80 de milioane, vine din redevența pe care Salina Turda S.A. o datora oricum orașului — plătită acum accelerat, în patru ani în loc de cei 15 inițiali, din surse proprii și dintr-un credit bancar contractat de societate. Este o soluție care evită îndatorarea directă a bugetului local și lasă riscul financiar în sarcina companiei care generează și veniturile — un model relativ prudent, având în vedere alternativele.

De ce crește atât de repede numărul de turiști străini

Obiectivul declarat este dublarea vizitatorilor, de la nivelul actual la 1,2–1,5 milioane anual. Semnele acestei creșteri sunt deja vizibile: dacă în trecut turiștii străini reprezentau 24-35% din total, anul trecut procentul a urcat la 82%, impulsionat inclusiv de vizita creatorului de conținut american MrBeast, al cărui clip filmat în subteran a strâns sute de milioane de vizualizări. Primarul vorbește despre agenții turistice internaționale care pregătesc, în următorii doi ani, aducerea de fluxuri mari de vizitatori, profitând de dublul statut UNESCO al orașului — Salina și castrul roman Potaissa.

Această vizibilitate e o oportunitate rară pentru o comunitate de dimensiunea Turdei. Întrebarea utilă acum nu e dacă orașul își dorește acest boom, ci cum se pregătește pentru el.

Trei provocări reale — și direcții de soluție

1. Traficul și parcările. Un flux dublu de autocare și mașini, concentrat mai ales în weekenduri și sezonul cald, va testa capacitatea actuală a zonei Salinei. Orașe cu experiențe similare (Praid, Cacica, dar și destinații din străinătate) au rezolvat presiunea prin parcări periferice conectate cu shuttle-uri, rezervare online a sloturilor de vizitare pentru eșalonarea fluxului pe parcursul zilei, și extinderea benzilor dedicate autocarelor. O discuție publică despre un plan de mobilitate dedicat zonei Salinei, corelat cu investiția în Mina Iosif, ar putea preveni blocajele înainte să apară.

2. Presiunea asupra prețurilor din centrul orașului. Creșterea rapidă a turismului poate scumpi cazarea și chiriile, mai ales dacă apartamentele din centru migrează spre închirieri turistice pe termen scurt. Alte orașe europene au gestionat această tranziție prin reglementarea numărului de licențe pentru cazare turistică pe zone, sau prin stimularea investițiilor hoteliere la periferie, nu doar în centrul istoric. Un plan urbanistic care anticipează această cerere — mai degrabă decât unul care reacționează după ce prețurile au crescut deja — ar proteja atât turiștii, cât și localnicii.

3. Cât din valoarea economică rămâne în oraș. Pentru ca beneficiile să ajungă la comunitate și nu doar la operatori mari sau agenții externe, contează investiția în afaceri locale — restaurante, ghizi, artizanat, transport local — capabile să deservească fluxul internațional. Programe de sprijin pentru IMM-urile din turism, cursuri de limbi străine pentru personalul din HoReCa local și promovarea activă a comercianților turdeni în circuitul turistic sunt instrumente pe care alte destinații le-au folosit cu succes exact în faza de creștere rapidă, nu după.

O oportunitate care merită o discuție deschisă

Investiția de la Mina Iosif poate pune Turda pe harta turistică mondială într-un mod pe care puține orașe de această mărime îl au șansa să-l trăiască. Structura financiară aleasă de Primărie — cu riscul asumat de Salina, nu de bugetul local — pare una responsabilă. Rămâne ca, în cei patru ani până la finalizarea lucrărilor, orașul să folosească timpul pentru a pregăti infrastructura, piața imobiliară și mediul de afaceri local, astfel încât creșterea turistică să se simtă în buzunarul turdenilor, nu doar în statisticile de vizitatori.

Voi ce soluții ați propune pentru ca Turda să profite cât mai mult de acest boom turistic? Ce v-ar liniști cel mai mult — un plan de mobilitate, reglementarea cazării, sau altceva?