Paradoxul bugetelor din Turda și Câmpia Turzii: fonduri UE de top, dar investiții proprii slabe

Turda ocupă locul 5 între municipiile din România la atragerea fondurilor europene și PNRR raportate la populație, însă se află abia la mijlocul clasamentului investițiilor realizate din bugetul propriu. La Câmpia Turzii, contrastul este și mai puternic: municipiul intră în primul sfert al țării la fonduri UE, dar cade între ultimele 10% la investiții proprii pe locuitor.

Datele financiare ale primăriilor din zona Turda–Câmpia Turzii arată două administrații puternic dependente de proiectele europene pentru dezvoltare. Banii UE și PNRR ridică semnificativ volumul lucrărilor și al proiectelor publice, în timp ce investițiile finanțate direct din bugetele locale rămân modeste, mai ales în cazul municipiului Câmpia Turzii.

Analiza se bazează pe datele publicate de platforma Bani Curați pentru primăriile din județul Cluj. Cheltuielile și gradul de acoperire din venituri proprii sunt aferente anului 2025, iar investițiile și plățile din proiecte UE și PNRR reprezintă media anuală a perioadei 2021–2025.

Turda: cheltuieli mari, fonduri europene de top, investiții proprii sub mediană

Primăria Turda a cheltuit în 2025 aproximativ 270 de milioane de lei, echivalentul a 6.232 de lei pentru fiecare locuitor. La acest indicator, Turda ocupă locul 34 din 102 municipii din România, fără București, și se situează peste mediana națională a municipiilor, de 5.637 de lei.

În județul Cluj, între cele șase localități urbane, Turda are al doilea cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pe locuitor, după Cluj-Napoca. Raportată la toate cele 81 de primării din județ, administrația turdeană ocupă locul 24.

Cheltuielile ridicate nu se traduc însă automat într-un nivel la fel de mare al investițiilor realizate din resursele proprii ale bugetului local.

În perioada 2021–2025, Turda a înregistrat o medie de numai 476 de lei pe locuitor pe an pentru cheltuieli de capital. Valoarea este ușor sub mediana celor 102 municipii, de 479 de lei, ceea ce plasează orașul pe locul 52 la nivel național.

În județul Cluj, Turda se află abia pe locul 74 din 81 de primării la investiții pe locuitor. Comparația trebuie privită cu precauție, deoarece comunele cu populație redusă pot urca rapid în clasament atunci când derulează un singur proiect important. Chiar și limitând comparația la municipiile și orașul din județ, Turda ocupă doar locul patru din șase, după Huedin, Cluj-Napoca și Dej.

Imaginea se schimbă radical în cazul fondurilor europene și PNRR. Turda ajunge la o medie de 2.067 de lei pe locuitor pe an, de peste două ori mai mare decât mediana municipiilor din România, de 959 de lei.

Cu acest rezultat, Turda ocupă:

• locul 5 din 102 municipii la nivel național;
• locul 2 între toate cele 81 de primării din județul Cluj;
• primul loc între municipiile și orașul din județ.

Practic, pentru fiecare leu pe locuitor investit din bugetul propriu în perioada analizată, Turda a cheltuit peste patru lei pe locuitor prin proiecte europene și PNRR.

Performanța este confirmată și de execuția pe 2025. Primăria a raportat 17,8 milioane de lei cheltuieli de capital, dar separat a efectuat plăți de aproximativ 96,8 milioane de lei în proiecte europene și PNRR. Fondurile externe au reprezentat astfel principalul motor al investițiilor locale.

Potrivit fișei financiare a Municipiului Turda, administrația apare, de asemenea, ca beneficiar în 31 de proiecte din programele structurale 2014–2020, cu o valoare totală de 453,5 milioane de lei și plăți raportate de 246,6 milioane de lei.

Câmpia Turzii: în top la bani europeni, între ultimele municipii la investițiile proprii

Situația este mai dificilă în cazul municipiului Câmpia Turzii. Primăria a cheltuit în 2025 aproximativ 86,2 milioane de lei, respectiv 4.186 de lei pe locuitor.

Valoarea plasează Câmpia Turzii pe locul 88 din 102 municipii, în sfertul inferior al clasamentului național. Cheltuielile pe locuitor sunt cu aproximativ 26% sub mediana municipiilor din România.

În județul Cluj, Câmpia Turzii ocupă locul 61 din 81 de primării la acest indicator. Între cele șase localități urbane, se află pe locul cinci, înaintea orașului Huedin, dar după Cluj-Napoca, Turda, Dej și Gherla.

Cea mai slabă poziție apare la investițiile finanțate din bugetul propriu. Media perioadei 2021–2025 a fost de numai 220 de lei pe locuitor pe an, mai puțin de jumătate din mediana municipiilor din România.

Câmpia Turzii se situează astfel:

• pe locul 94 din 102 municipii din România, între ultimele 10%;
• pe locul 79 din 81 de primării ale județului Cluj;
• pe locul cinci din șase între localitățile urbane ale județului, depășind doar Gherla.

Datele anului 2025 indică totuși o accelerare: cele 6,9 milioane de lei cheltuite pentru investiții reprezintă cel mai ridicat nivel anual înregistrat de administrația locală în intervalul 2015–2025. Efectul acestei creșteri nu este încă suficient pentru a schimba media ultimilor cinci ani.

Ca și la Turda, fondurile europene schimbă substanțial imaginea. Câmpia Turzii a avut o medie anuală de 1.478 de lei pe locuitor din proiecte UE și PNRR, cu peste 50% peste mediana municipiilor din România.

Municipiul ocupă locul 20 din 102 la nivel național, locul 6 între toate primăriile județului Cluj și locul patru între localitățile urbane ale județului. Banii europeni și PNRR pe locuitor au fost de aproape șapte ori mai mari decât investițiile finanțate din bugetul propriu.

În 2025, Primăria Câmpia Turzii a raportat 18,3 milioane de lei cheltuiți în proiecte europene și PNRR, față de 6,9 milioane de lei investiții din bugetul propriu.

Conform fișei financiare a Municipiului Câmpia Turzii, administrația apare ca beneficiar în nouă proiecte din programele structurale 2014–2020, cu o valoare totală de 148,8 milioane de lei și plăți raportate de 39,6 milioane de lei.

Cum se compară cele șase localități urbane din județul Cluj

Tabelul scoate în evidență profilurile diferite ale celor două municipii. Turda are cheltuieli totale ridicate și conduce județul urban la fonduri UE și PNRR pe locuitor, dar rămâne în jumătatea inferioară la investițiile proprii. Câmpia Turzii are cheltuieli totale și investiții proprii reduse, însă compensează parțial printr-un nivel bun al finanțărilor europene.

Cât pot susține primăriile din venituri proprii

Gradul de acoperire din venituri proprii arată cât din totalul veniturilor este strâns direct sau repartizat în legătură cu activitatea economică locală: taxe și impozite, alte venituri proprii și cote din impozitul pe venit. Un procent mai ridicat indică, în general, o autonomie financiară mai mare față de transferurile și subvențiile primite din alte bugete.

În Turda, veniturile proprii au acoperit 47,2% din veniturile totale în 2025, sub mediana municipiilor din România, de 51,1%. Orașul ocupă locul 64 din 102 municipii la nivel național, locul 27 din 81 în județ și locul patru între cele șase localități urbane clujene.

În Câmpia Turzii, ponderea a fost ceva mai bună, de 49,8%, dar tot sub mediana națională. Municipiul se află pe locul 58 din 102 la nivel național, pe locul 18 în județ și pe locul trei în grupul urban din Cluj.

În 2025, Turda a obținut 125,4 milioane de lei din venituri proprii, dintr-un total de 265,7 milioane de lei. Câmpia Turzii a încasat 41,6 milioane de lei din venituri proprii, la venituri totale de 83,5 milioane de lei.

Ambele administrații rămân la distanță de Cluj-Napoca, unde veniturile proprii acoperă 64,1% din total. În schimb, Câmpia Turzii se situează peste Turda, Dej și Gherla la acest indicator.

Comunele din jur investesc mai mult pe locuitor, dar comparația are limite

În zona imediată a celor două municipii există comune cu investiții pe locuitor mult mai mari. Mihai Viteazu ajunge la 2.168 de lei, Săndulești la 3.106 lei, Luna la 1.472 de lei, Călărași la 1.343 de lei, iar Viișoara la 898 de lei pe locuitor.

Mihai Viteazu și Luna se remarcă și prin ponderi ridicate ale veniturilor proprii, de 67,4%, respectiv 64,5%. La polul opus, Săndulești are investiții mari pe locuitor, dar veniturile proprii acoperă doar 22% din total.

Aceste diferențe nu trebuie transformate automat într-un clasament al performanței administrative. În comunele mici, valoarea unui singur proiect, împărțită la un număr redus de locuitori, poate genera un indicator pe cap de locuitor mult mai mare decât într-un municipiu care întreține rețele, servicii publice și instituții mai numeroase.

Concluzia: dezvoltarea celor două municipii depinde masiv de finanțările externe

Turda este cazul mai spectaculos: ocupă locul 5 în România la fonduri UE și PNRR pe locuitor, dar numai locul 52 la investițiile proprii. În județ, este a doua primărie la finanțări europene raportate la populație, dar abia a 74-a la investițiile din bugetul propriu.

Câmpia Turzii are o vulnerabilitate și mai clară. Municipiul este pe locul 20 la fonduri europene, însă pe locul 94 la investiții proprii, între ultimele 10% dintre municipiile țării.

Cifrele nu spun dacă banii au fost cheltuiți eficient și nici care este calitatea lucrărilor realizate. Ele arată însă fără echivoc structura dezvoltării locale: fără fondurile europene și PNRR, nivelul investițiilor din Turda și, mai ales, din Câmpia Turzii ar fi considerabil mai redus.

Notă metodologică: datele provin din execuțiile bugetelor locale publicate de MDLPA și centralizate de Bani Curați. Populația utilizată este cea de la Recensământul din 2021. Sumele sunt nominale, fără ajustare cu inflația. „Investiții” înseamnă cheltuieli de capital din bugetul propriu; proiectele cu fonduri UE și PNRR sunt evidențiate separat.