Primăria Municipiului Turda se află printre cele mai bine evaluate instituții publice din România în privința practicilor de securitate digitală. Instituția a obținut nota 9,1 și ocupă locul al cincilea la nivel național, potrivit primei ediții a raportului „Barometrul Digital”. În zona Turda–Câmpia Turzii se remarcă și primăriile Călărași, Luna și Ploscoș, în timp ce Primăria Câmpia Turzii a primit nota 6,8, sub media națională și cea a județului Cluj.
Raportul „Barometrul Digital”, publicat în iulie 2026, reprezintă prima evaluare națională a igienei de securitate digitală pentru 2.487 de instituții publice: primării, consilii județene, spitale, instituții centrale și operatori de utilități.
Media generală obținută de instituțiile analizate este de 7,09 din 10, iar numai șapte instituții, reprezentând 0,3% din total, au primit note de cel puțin 9. Alte 137 de instituții s-au situat sub nota 5.
Turda, locul 5 în România și locul 2 în județul Cluj
Primăria Municipiului Turda a obținut nota generală 9,1, fiind declarată „premiantă” în cadrul evaluării. Rezultatul plasează administrația locală pe locul al cincilea în clasamentul național și pe locul al doilea în județul Cluj, după Primăria Ciurila, singura instituție din România care a primit nota maximă 10.
Evaluarea detaliată arată că Primăria Turda a primit:
- 10 la securitatea e-mailului;
- 10 la criptare și certificate;
- 9 la configurarea de securitate;
- 8 la suprafața expusă;
- 8 la igiena generală.
Rezultatele indică o protecție foarte bună împotriva falsificării mesajelor trimise în numele instituției, precum și o configurare solidă a criptării și a măsurilor de protecție aplicate site-ului public.
Nota Turzii este cu aproximativ două puncte peste media națională de 7,09, cu 1,7 puncte peste media județului Cluj și cu 2,3 puncte peste media de 6,8 înregistrată de primăriile de municipii din România.
Călărași și Luna, printre cele mai sigure digital administrații din județ
Un rezultat foarte bun a fost obținut și de Primăria Comunei Călărași, care a primit nota 8,8, a treia cea mai mare din județul Cluj.
Instituția a primit nota 10 la securitatea e-mailului, criptare și certificate și suprafață expusă, nota 9 la igiena generală și nota 7 la configurarea de securitate.
Pe următoarea poziție între administrațiile din zona Turzii se află Primăria Comunei Luna, cu nota 8,3. Instituția a obținut punctaj maxim la securitatea e-mailului și la criptare, nota 9 la igiena generală, 8 la suprafața expusă și 6 la configurarea de securitate.
Și Primăria Comunei Ploscoș se situează peste mediile națională și județeană, cu nota 8,0.
Clasamentul administrațiilor din zona Turda–Câmpia Turzii
Dintre cele 17 administrații locale vizate în analiza regională, 13 apar în catalogul public al raportului. Clasamentul acestora este următorul:
- Turda – 9,1
- Călărași – 8,8
- Luna – 8,3
- Ploscoș – 8,0
- Ceanu Mare – 7,8
- Moldovenești – 7,8
- Tureni – 7,8
- Băișoara – 7,4
- Tritenii de Jos – 7,3
- Valea Ierii – 7,3
- Petreștii de Jos – 7,2
- Săndulești – 6,9
- Câmpia Turzii – 6,8
Notele sunt cele publicate în catalogul județului Cluj al Barometrului Digital.
Media celor 13 administrații din zonă care au fost incluse în catalog este de aproximativ 7,73, peste media națională de 7,09 și peste media județului Cluj, de 7,4.
La această medie contribuie însă decisiv rezultatele foarte bune obținute de Turda, Călărași, Luna și Ploscoș. La polul opus, Săndulești și Câmpia Turzii sunt singurele administrații analizate din zonă care au note sub 7.
Câmpia Turzii, nota 6,8: probleme la criptare și configurarea site-ului
Primăria Municipiului Câmpia Turzii a primit nota generală 6,8, situându-se sub media națională, sub media județului Cluj și exact la nivelul mediei naționale calculate pentru primăriile de municipii.
Instituția stă foarte bine la securitatea e-mailului, unde a primit nota 10, și la igiena generală, evaluată cu 9. Cele mai slabe rezultate sunt însă cele privind criptarea și certificatele, nota 4, respectiv configurarea de securitate, nota 5. Suprafața expusă a fost notată cu 7.
Barometrul Digital nu publică problemele tehnice concrete descoperite la fiecare instituție. Acestea sunt comunicate numai administrației vizate, la cerere. Prin urmare, nota 4 la criptare nu permite stabilirea publică a deficienței exacte, ci arată doar că această componentă necesită îmbunătățiri importante.
Diferența dintre cele două municipii ale zonei este semnificativă: Turda are nota 9,1, iar Câmpia Turzii 6,8, un decalaj de 2,3 puncte.
Patru comune din zonă nu apar în catalog
Primăriile comunelor Mihai Viteazu, Iara, Aiton și Viișoara nu apar în lista celor 64 de instituții evaluate și publicate pentru județul Cluj.
Absența din catalog nu trebuie interpretată automat ca un rezultat slab. Potrivit metodologiei proiectului, sunt publicate numai instituțiile pentru care a fost confirmat site-ul oficial și pentru care au putut fi măsurate cel puțin trei dintre cele cinci dimensiuni analizate. Raportul nu precizează însă motivul concret pentru care fiecare dintre aceste patru administrații nu a fost inclusă.
Turda depășește Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj
Rezultatul obținut de Primăria Turda este superior celui înregistrat de mai multe instituții importante din județ.
Primăria Cluj-Napoca a primit nota 7,1, cu două puncte sub Turda. Administrația municipiului reședință de județ a obținut nota 7 la securitatea e-mailului și criptare, 5 la configurarea de securitate și câte 9 la suprafața expusă și igiena generală.
Consiliul Județean Cluj a fost evaluat cu 8,2, iar Distribuție Energie Electrică România cu 8,4. Prefectura Cluj a primit nota 7,0, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca s-a situat la 6,6.
Între municipiile județului, situația este următoarea:
- Turda – 9,1;
- Gherla – 7,7;
- Dej – 7,2;
- Cluj-Napoca – 7,1;
- Câmpia Turzii – 6,8.
Turda este astfel municipiul cu cel mai bun rezultat din județul Cluj și unul dintre cele doar câteva municipii din România care au reușit să treacă pragul notei 9.
Județul Cluj, locul 5 la nivel național
Județul Cluj ocupă locul al cincilea la nivel național, cu o medie de 7,4 pentru cele 64 de instituții analizate. În fața sa se află județele Vaslui și Vrancea, cu media 7,5, respectiv Bacău și Buzău, tot cu medii de aproximativ 7,4.
La polul opus, cele mai reduse medii au fost înregistrate în Bistrița-Năsăud, Olt și Covasna. Diferența dintre primul și ultimul județ este însă de mai puțin de un punct, ceea ce arată că problemele de securitate digitală sunt răspândite relativ uniform la nivelul întregii țări.
Jumătate dintre instituțiile din România pot fi imitate prin e-mail
Raportul național atrage atenția asupra unor vulnerabilități generale importante. Aproape jumătate dintre instituțiile analizate, respectiv 49,3%, nu au activată protecția DMARC, care poate împiedica trimiterea unor mesaje false ce par să provină de la adresele oficiale ale instituțiilor.
De asemenea, 61,4% dintre site-uri au primit cel mult nota 4 pentru configurarea de securitate, iar 94,4% nu sunt protejate efectiv de un sistem WAF/CDN activ în fața serverului. Peste 500 de instituții expun porturi considerate riscante, iar 117 dintre acestea au porturi critice accesibile din internet.
Autorii raportului precizează însă că nicio instituție analizată nu figura, la momentul verificării, pe listele publice de phishing sau distribuție de malware și nici în cataloagele publice de breșe de date. Problemele identificate sunt considerate, în principal, deficiențe de prevenție și configurare, nu dovezi ale unor atacuri informatice active.
Ce măsoară, de fapt, Barometrul Digital
Evaluarea nu reprezintă un audit informatic complet și nu presupune accesarea sistemelor interne, testarea parolelor sau scanarea activă a vulnerabilităților.
Proiectul analizează exclusiv informațiile disponibile public și cinci dimensiuni principale:
- securitatea e-mailului;
- criptarea și certificatele digitale;
- configurarea de securitate a site-ului;
- suprafața de servicii expusă pe internet;
- igiena digitală generală.
În total sunt utilizați 13 factori tehnici, transformați într-o notă de la 1 la 10. O problemă considerată critică poate plafona nota generală, indiferent de rezultatele bune obținute la celelalte categorii.
Raportul din iulie 2026 reprezintă prima verificare realizată în cadrul proiectului. În consecință, notele trebuie privite ca o fotografie a configurațiilor publice existente la momentul evaluării, nu ca o analiză completă a tuturor sistemelor informatice folosite în interiorul instituțiilor.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
