În loc să privească spre viitor, spre libertate și spre propriile alegeri, românii preferă să se ancoreze tot mai mult în trecut, să aștepte dictatura izbăvitoare care să-i ajute să nu se mai gândească prea mult și care să le impună decizii, fără a le da posibilitatea unor alegeri. Cam asta ar fi concluzia unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, cu privire la percepția românilor asupra regimului comunist.
Conform acestui sondaj, realizat în perioada 20-27 noiembrie 2023, procentul românilor care au o percepție pozitivă asupra comunismului a crescut în ultimii 10 ani. Pentru 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (față de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.2% sunt de părerea contrară (față de 44.7% în noiembrie 2013). Practic, teoria că odată cu apariția unor noi generații percepția și atitudinea românilor față de viață se va schimba, se dovedește a fi eronată. Între libertate cu toate oportunitățile ei și siguranța închisorii comuniste, aproape jumătate dintre români preferă comunismul.
Iar această percepție este dată și de faptul că mulți au impresia că înainte de 1989 se trăia mai bine în România, cu granițe închise, cu alimentele de bază pe cartelă, cu program redus la tv (iar în timpul de emisie, doar cu programe de preamărire a valorilor comuniste și a ”cârmaciului” iubit), cu energia electrică întreruptă de la ora 22.00, fără magazine aprovizionate și cu multe alte constrângeri specifice perioadei comuniste.
46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situația din prezent (față de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (față de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (față de 15.6% în noiembrie 2013). Nu știu sau nu răspund 5.7% din total eșantion (față de 6.4% în noiembrie 2013).
”Aparent este șocant că aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România și tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă și absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuția națională, drepturile și libertățile sunt net superioare situației de dinainte de 1989.
Cu toate acestea, percepția publică este alta, existând însă niște explicații, unele parțial obiective, altele parțial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulțumirea conjuncturală puternică a populației față de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflația galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuția inegală a avuției naționale din prezent care mărește puternic diferențele dintre categoriile afectate de sărăcie și populația care are venituri medii-mari, nostalgia personală unei părți a populației față de perioada tinereții proprii, procesul de socializare și educare a tinerilor care învață de la adulții nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politic în special în spațiul online.
Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populație, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracararea acestei tendințe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice și mass-media.”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Este încă un exemplu care întârește ideea că suntem un stat eșuat, din propria noastră incapacitate.
