Accident aviatic în Florida: un avion privat cu 9 persoane la bord s-a prăbușit într-un cartier rezidențial
În Turda, inegalitatea socială nu mai este o problemă ascunsă. Ea se vede pe băncile școlii, în privirile celor care își ascund pantofii rupți, în vocea celor care evită să răspundă la ore de rușine că nu au manualele. Este vorba despre copiii și adolescenții care provin din familii cu venituri mici, din medii marginalizate, pentru care școala e uneori ultimul loc în care se mai simt în siguranță dar și cel în care sunt cel mai dur judecați.
Din datele centralizate de Direcția de Asistență Socială Turda, aproape 800 de copii se află în evidență ca provenind din familii aflate în pragul sărăciei, dintre care o parte importantă sunt elevi în ciclul gimnazial sau liceal. Deși orașul oferă burse sociale, acestea sunt insuficiente sau vin cu întârziere, iar în multe cazuri nu acoperă nici costul transportului lunar.
„Vin copii care nu au mâncat dimineața și nici bani de autobuz. Unii se rușinează, alții renunță la școală fără să spună nimănui”, spune o profesoară de la un liceu din Turda, sub protecția anonimatului.
Tinerii din familii vulnerabile nu sunt discriminați doar prin lipsa de sprijin, ci și prin atitudinile celorlalți. De multe ori, colegii râd de hainele lor, profesorii îi consideră „slabi” sau „problematici”, iar sistemul educațional nu oferă soluții reale pentru integrarea lor.
Un exemplu concret vine de la Liceul Teoretic Liviu Rebreanu , unde un elev de clasa a XI-a povestește:
„Am fost singurul din clasă care nu a mers în excursie pentru că nu am avut bani. A doua zi s-au uitat la mine de parcă aș fi fost invizibil. Nici diriginta nu a zis nimic.”
În majoritatea școlilor turdene nu există consilieri psihologici permanenți, iar cei care vin prin cabinetele CJRAE au un volum uriaș de cazuri și puțin timp pentru consiliere reală. Asta face ca mulți tineri să rămână complet izolați emoțional, fără ghidaj sau sprijin în momente importante ale adolescenței.
Mai grav, în unele cazuri, acești tineri ajung să renunțe complet la școală. Potrivit datelor de la Inspectoratul Școlar Județean, în anul școlar trecut au fost peste 60 de abandonuri școlare în școlile din Turda, majoritatea în clasele VII–VIII sau IX, iar cauza principală a fost „lipsa resurselor materiale”.
Deși există proiecte sociale, cum este cel de acordare a burselor și tichetelor pentru rechizite, ele nu ajung la timp sau sunt slab promovate. În plus, nu există un program local de mentorat, after-school gratuit sau sprijin emoțional dedicat acestor copii. De multe ori, tinerii vulnerabili sunt „invizibili” pentru administrație, pentru că nu cer ajutor și pentru că nimeni nu le dă voce.
În Turda, sărăcia nu este doar o lipsă de bani, ci un stigmat pe care unii tineri îl poartă zilnic. Fără intervenție reală, psihologică, educațională și administrativă – acești adolescenți nu au nicio șansă să iasă din cercul vicios al marginalizării. Ei nu cer multe: doar să fie tratați ca egali.
„Eu nu vreau mai mult decât ceilalți. Vreau doar să nu fiu considerat mai puțin.”, elev, 17 ani, Turda.
