Primarul PNL, un maestru întârzierii, care în opt ani gloriosi de mandat a reușit să demonstreze că „finalizare” este un cuvânt mult prea complicat pentru dicționarul său administrativ. Sub îndrumarea sa, proiectele orașului par a fi intrat într-o buclă temporală, unde „debutul” și „prelungirea” sunt stările perpetue, iar „finalizarea” este un mit urban.
Dar nu toate sunt vești proaste! Să nu uităm de adevăratele realizări ale domnului Primar: achiziționarea și renovarea nu a unei, ci a două case! Da, în timp ce proiectele orașului stagnează în faza de planificare, casele primarului au cunoscut o transformare spectaculoasă. Aparent, abilitățile sale de administrator strălucesc atunci când vine vorba de propriile proprietăți, fiind un exemplu strălucit de eficiență și dedicare… pentru bunăstarea personală.
Se pare că pentru Primarul Lojigan, cuvintele „dezvoltare urbană” au un sens foarte particular, limitându-se la granițele domeniului său personal. În timp ce orașul se zbate în proiecte neterminate și promisiuni amânate, cel puțin putem dormi liniștiți știind că primarul nostru se bucură de confortul absolut în casele sale ultramobilate. Ce inspirație pentru noi toți!
Talent deosebit pentru decorarea urbană cu promisiuni de carton
Primarul Lojigan, un vizionar al epocii moderne, cu un talent deosebit pentru decorarea urbană cu promisiuni de carton. Peste 70.000 de lei, adică aproximativ 15.000 de euro, au fost cheltuiți din bugetul Primăriei pentru a transforma orașul într-un muzeu al fanteziilor neîmplinite. Aceste „panouri” propagandiste, promițând proiecte mărețe și atragerea a peste 40 de milioane de euro, sunt acum relicve ale unui trecut optimist și, să spunem, destul de creativ.
După un nou mandat, panourile își continuă existența, nu ca simboluri ale progresului, ci ca monumente ale ambițiilor nerealizate. Ele nu au fost decât vitrine strălucitoare pentru promisiunile PNL, care, se pare, erau mai mult de natură artistică decât practică. „Panourile minune”, acum probabil mai bine servesc drept adăposturi pentru păsările călătoare decât ca mementouri ale proiectelor îndeplinite.
Cu asemenea inițiative, Primăria nu doar că a îmbogățit peisajul urban cu un suflu de aer (fierbinte), dar a reușit să redefinească noțiunea de „arta promisiunilor electorale”. E un spectacol remarcabil să vezi cum banul public poate fi transformat într-o expoziție permanentă de vise de hârtie. Bravo, Primăria PNL! Încă o dovadă că, în politică, imaginația este singura limită… și, desigur, bugetul.
