Prezentarea sistemului electoral 2008

Alegerile uninominale pentru viitorul Parlament constituie o premieră pentru clasa politică şi pentru alegători. De data aceasta, cetăţenii sunt chemaţi să-şi voteze oamenii care să le reprezinte, într-adevăr, zona (regiunea) în care locuiesc, după ce ani de-a rândul au votat candidaţi pe care-i vedeau doar pe afişe şi-apoi aproape deloc, în următorii 4 ani de mandat.

Din judeţul Cluj vor fi aleşi 4 senatori şi 10 deputaţi. După ce alegătorii se vor prezenta la urne şi îşi vor manifesta opţiunea politică personală, pentru un candidat sau altul, Biroul Electoral Central stabileşte care partide au depăşit pragul electoral, care a fost stabilit la 5%. Doar partidele care au depăşit acest prag electoral la nivel naţional vor avea parlamentari, în timp ce partidele care sunt sub pragul electoral nu vor avea reprezentanţi în Parlament, chiar dacă un posibil candidat al acelei formaţiuni politice a reuşit să obţină cele mai multe voturi într-un colegiu electoral.

Stabilirea coeficientului electoral

O dată stabilite de către Biroul Electoral Central (BEC) partidele politice care au depăşit pragul electoral la nivel judeţean, următoarea etapă are loc la nivelul circumscripţiei electorale (adică la nivelul judeţului). Biroul Electoral de Circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care depăşesc pragul electoral la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală. Astfel, se stabileşte un anumit coeficient, care reprezintă numărul de voturi necesare pentru câştigarea unui mandat. Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivelul circumscripţiei la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă. Numărul rezultat reprezintă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Circumscripţie competitorului electoral, în prima etapă de repartizare a mandatelor.

Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie, se comunică Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional. Întrucât acest sistem este mai complicat, elaborat la nivel naţional, nu vom insista pe prezentarea sa, precizând doar că efectul său ar putea fi obţinerea la nivelul judeţului a unuia sau a mai multor mandate (dar nu mai mult decât cele stabilite iniţial!).

Cum se stabilesc parlamentarii?

După ce fiecare partid ştie câte mandate urmează să primească, după faza la nivel de circumscripţie (judeţ) şi faza la nivel naţional, stabilirea persoanelor care vor beneficia de aceste mendate se calculează folosindu-se raportul dintre numărul de voturi valabil exprimate obţinute de fiecare candidat în colegiul său şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective. Prin intermediul acestui raport se întocmeşte o listă cu candidaţii, în funcţie de numărul de voturi primite (total) şi de raportul număr de voturi/coeficient electoral, de unde rezultă că numărul de voturi reprezintă un aspect foarte important (un candidat cu un procent mai mic la nivelul circumscripţiei, chiar pe locul 2, ar putea avea un număr de voturi mai mare decât alţi candidaţi, cu procente mai multe la nivelul colegiului electoral, dar cu o prezenţă mai scăzută).

După întocmirea listei, mandatele se atribuie în ordinea stabilită de listă, ţinându-se cont de numărul de mandate pe care trebuie să-l primească fiecare partid, dar şi de faptul că nu se atribuie mai mult de un mandat în fiecare colegiu. Acest sistem permite situaţii în care un candidat, chiar aflat pe locul 2 în colegiul său, să ajungă parlamentar, în timp ce „câştigătorul” colegiului să nu ajungă. Ba mai mult, pot exista situaţii în care candidaţii unui partid în anumite colegii să nu ajungă în Parlament, chiar dacă au primit mai multe voturi decât colegii lor de partid din alte colegii, care vor deveni parlamentari!

Cu alte cuvinte, dacă nu ai peste 50% într-un colegiu nu contează locul ocupat ci numărul de voturi obţinut şi adunate la nivel de judeţ pe partid şi în interiorul fiecărui partid între candidaţi.

Situaţia voturilor de la „locale”, raportate pe colegiile uninominale

CAMERA DEPUTAŢILOR

Colegiul 7 – municipiul Câmpia Turzii şi alte 15 comune: Bonţida, Buza, Căianu, Cămăraşu, Cătina, Ceanu Mare, Frata, Geaca, Jucu, Mociu, Palatca, Sic, Suatu, Tritenii de Jos şi Viişoara – 75.505 persoane cu drept de vot.
Rezultate ale partidelor la alegerile locale în acest colegiu:
1. PSD 23,2%
2. PDL 21,5%
3. PNL 12,1
4. UDMR 13%

Alte partide: 30,2%.

Candidaţi: Vasile Soporan (PSD), Cristian Haiduc (PD-L), Avram Gal (PNL), Czika Tihamer (UDMR).

Şanse de a ieşi din prima etapă: 5%.

Colegiul 8 – municipiul Turda şi alte 4 comune: Aiton, Cojocna, Ploşcoş şi Sănduleşti – 64.290 de locuitori.
Rezultate ale partidelor la alegerile locale în acest colegiu:
1. PDL 36,1%
2. PSD 18,1%
3. PNL 15,8%
4. UDMR 8,1%

Alte partide: 21,9%

Candidaţi: Vasile Miclăuş (PD-L), Ucu Faur (PSD), Virgil Pop (PNL), Szekely Istvan (UDMR).

Şanse de a ieşi din prima etapă: 45%.

Colegiul 9 – comunele Băişoara, Beliş, Călăraşi, Călăţele, Ciucea, Ciurila, Feleacu, Iara, Luna, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărişel, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Negreni, Petreştii de Jos, Poieni, Râşca, Săcuieu, Tureni şi Valea Ierii.
Rezultate ale partidelor la alegerile locale în acest colegiu:
1. PDL 32,5%
2. PSD 21,3%
3. PNL 21%
4. UDMR 10,4%

Alte partide: 14,8%

Candidaţi: Minodora Luca (PD-L), Iosif Zăgrean (PSD), Marius Balaj (PNL), Palfi Zoltan (UDMR).

Şanse de a ieşi din prima etapă: 10%

SENAT

Colegiul 3 – municipiile Dej, Gherla şi Câmpia Turzii + comunele aferente.

Rezultate ale partidelor la alegerile locale în acest colegiu:

1. PNL 22,5%

2. PD-L 22,4%

3. PSD 22,0%

4. UDMR 10,3%

Alte partide: 22,8%

Candidaţi: Marius Nicoară (PNL), Gheorghe Benea (PD-L), Vasile Puşcaş (PSD), Petho Sigismund (UDMR).

Şanse de a ieşi din prima etapă: 5%

Colegiul 4 – municipiul Turda, oraşul Huedin, zona montană şi comunele aferente.

Rezultate ale paretidelor la alegerile locale în acest colegiu:

1. PD-L 32,0%

2. PSD 18,2%

3. PNL 16,3%

4. UDMR 15,6%

Alte partide: 17,9%

Candidaţi: Tudor Ştefănie (PD-L), Alexandru Cordoş (PSD), Mircea Puşcă (PNL), Szedilek Lenke (UDMR).

Şanse de a ieşi din prima etapă: 70%