Un nou studiu explorează graniţa dintre somn şi starea de veghe pentru a încerca să explice experienţele extracorporale
Puțini știu că povestea unuia dintre cei mai îndrăgiți soliști ai rockului românesc a început în Câmpia Turzii, în subsolul Clubului Muncitoresc ISCT, alături de trupa Telegraf. Paul Ciuci, vocea emblematică a formației Compact, a rememorat într-o postare emoționantă anii tinereții, primele acorduri de chitară și oamenii alături de care a făcut primii pași spre o carieră muzicală de peste patru decenii.
Câmpia Turzii ocupă un loc special în amintirile lui Paul Ciuci, iar mărturisirile artistului readuc în atenție o perioadă în care pasiunea pentru muzică, prieteniile și repetițiile interminabile au pus bazele unei povești care avea să cucerească generații întregi de români.
Înainte ca numele Compact să devină cunoscut în întreaga țară, au existat chitara, primele încercări muzicale și dorința de a cânta oriunde era posibil. Paul Ciuci își amintește că pasiunea sa a prins contur după ce a descoperit muzica unor trupe legendare precum The Beatles și The Rolling Stones. Mama sa i-a cumpărat prima chitară, iar tânărul Paul a început să exerseze în fața oglinzii, în baie, în spatele blocului și pe câmp, la Fântâna lui Tăban, lângă stația 110 din Câmpia Turzii.
Câmpia Turzii, locul unde a început povestea muzicală
Artistul povestește că, în acei ani, accesul la muzica internațională era dificil. Nu existau videoclipuri și înregistrări la îndemână pentru a învăța cântecele preferate, astfel că totul se baza pe auz, perseverență și instinct muzical.
Revistele străine ajungeau la el prin intermediul șoferilor de TIR pe care îi aștepta la intrarea în oraș, cu plicuri pline de timbre pe care le colecționa. În paginile publicațiilor muzicale descoperea artiști și formații care aveau să-i influențeze decisiv stilul.
Printre preferații săi s-au numărat Led Zeppelin, Deep Purple, Black Sabbath, Judas Priest și AC/DC, alături de numeroase alte nume importante ale rockului internațional.
Însă adevărata aventură muzicală avea să se construiască acasă, la Câmpia Turzii, alături de prieteni care împărtășeau aceeași pasiune.
Trupa Telegraf și primii pași spre consacrare
La vârsta de 14 ani, Paul Ciuci i-a întâlnit pe Tavi Popovici și Lelut Vasilescu, alături de care a înființat trupa Telegraf. În formație a interpretat primele sale compoziții și a experimentat cu muzica unor artiști care îl inspirau.
Locul repetițiilor era subsolul Clubului Muncitoresc ISCT din Câmpia Turzii, un spațiu care a rămas adânc întipărit în memoria solistului.
„Amintiri! De acolo a pornit totul. Din subsolul Clubului Muncitoresc ISCT Câmpia Turzii cu Telegraf și din sala de repetiție a Universității Babeș-Bolyai, Clubul Echinox, cu Compact”, a mărturisit Paul Ciuci.
Cuvintele sale readuc în prim-plan importanța orașului în formarea artistului și a primelor sale experiențe muzicale. Pentru Câmpia Turzii, povestea reprezintă și o mărturie despre generația de tineri care și-au urmat visurile într-o perioadă în care muzica occidentală se descoperea cu greu, iar instrumentele și echipamentele erau departe de posibilitățile de astăzi.
Repetiții până în zori și o pasiune care nu s-a stins
Paul Ciuci își amintește cu umor și nostalgie de nopțile petrecute ascultând muzică la radio, de repetițiile care durau ore întregi și de entuziasmul cu care el și colegii săi își urmăreau visul.
Ascultau posturi precum Metronom, Radio Caroline și Radio Luxembourg, iar muzica devenise centrul universului lor. Mai târziu, acea energie avea să-i însoțească în concertele susținute pe litoral, inclusiv la Teatrul de Vară din Neptun, unde spectacolele atrăgeau mulțimi impresionante.
Artistul evocă și o întâmplare petrecută în timpul unui concert Compact, când un milițian ar fi cerut oprirea spectacolului, pe fondul unei intervenții motivate de zgomotul produs. Managerul trupei, Aurel Mitran, ar fi refuzat să întrerupă muzica, iar momentul a rămas una dintre amintirile memorabile ale acelor ani.
Dincolo de poveștile spectaculoase, mesajul lui Paul Ciuci vorbește despre prietenie, perseverență și dragostea pentru muzică. Artistul spune că nu și-a propus să impresioneze prin tehnică, ci să transmită emoții prin versuri și melodii care veneau din suflet.
După 45 de ani, cântecele încă trăiesc
Unul dintre cele mai emoționante aspecte ale mărturisirii sale este faptul că, după aproximativ 45 de ani, cântecele și amintirile acelei perioade continuă să fie vii.
Paul Ciuci vorbește cu aceeași pasiune despre muzica rock, heavy metal, blues, pop și cea simfonică, mărturisind că emoția pe care i-o provoacă artiștii preferați nu s-a diminuat odată cu trecerea timpului.
Povestea sa este una despre un vis care a început cu o chitară, în locuri obișnuite din Câmpia Turzii, și care a ajuns să fie cunoscut de publicul din întreaga țară.
Pentru comunitatea locală, mărturisirea are o semnificație aparte: înainte de marile concerte și de succesul Compact, au existat Câmpia Turzii, Clubul Muncitoresc ISCT, trupa Telegraf și prieteni care au crezut în muzică.
Iar Paul Ciuci încheie mesajul cu promisiunea că va continua să împărtășească aceste amintiri atunci când vor ieși din nou la lumină.
O poveste autentică despre talent, muncă și pasiune, care arată că uneori cele mai mari drumuri încep în cele mai neașteptate locuri — iar pentru Paul Ciuci, unul dintre ele a fost chiar Câmpia Turzii.
