Născut în Săliște, astăzi în comuna clujeană Ciurila, Ion I. Russu a devenit un nume important în cercetarea limbilor antice și a istoriei Daciei romane. Parcursul său leagă școala din Transilvania de specializarea la Roma, marile proiecte de epigrafie și un episod de îndepărtare din învățământul universitar.
O evocare transmisă de „Arhiva Ciurila și Satele” readuce în atenție povestea lui Ion I. Russu, istoricul și filologul originar din Săliște care și-a dedicat activitatea studierii lumii antice. Legat prin formare și prin cercetare de zona Turzii, acesta a contribuit inclusiv la organizarea muzeului din oraș.
Dincolo de bibliografia de specialitate, biografia sa vorbește despre rolul educației într-o familie de învățător, despre afirmarea unui cercetător și despre dificultățile întâmpinate în mediul universitar al primilor ani ai regimului comunist.
Din Săliște, prin Turda și Cluj, până la Roma
Ion I. Russu s-a născut la 4 decembrie 1911, în satul Săliște. Fiul învățătorului Irimie Russu, a urmat studiile secundare la Turda, apoi filologia clasică la Universitatea din Cluj, între 1928 și 1932.
Pregătirea sa a continuat la Școala Română din Roma, în perioada 1933–1935, cu specializări în epigrafie și studiul limbilor indo-europene. În 1942 a obținut doctoratul la Sibiu, unde universitatea clujeană se afla în refugiu. Reperele formării sale sunt prezentate în evocarea semnată de istoricul Mihai Bărbulescu în revista „Tribuna”.
Cercetările despre traco-daci și inscripțiile Daciei romane
Activitatea lui I.I. Russu a reunit istoria, filologia și epigrafia, disciplina care studiază inscripțiile. Cercetările sale au abordat limbile și populațiile antice din sud-estul Europei, precum și procesul de formare a poporului român.
Între lucrările sale se numără Limba traco-dacilor, Religia geto-dacilor, Illirii, Daco-geții în Imperiul Roman și Etnogeneza românilor. Aceste titluri ilustrează amploarea preocupărilor sale, de la limbă și onomastică până la credințe și romanizare. O parte dintre volume sunt reunite în colecția de lucrări de specialitate a Departamentului de Studii Clasice al Universității Babeș-Bolyai.
Un loc distinct îl ocupă contribuția la seria Inscripțiile Daciei Romane. Adunarea, traducerea și comentarea documentelor epigrafice au pus la dispoziția cercetătorilor izvoare pentru studierea administrației, armatei și vieții provinciei romane. Primul volum, publicat în 1975, cuprinde introducerea istorică și epigrafică, diplomele militare și tăblițele cerate, potrivit înregistrărilor bibliografice.
În 1970, Russu a devenit membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice, conform evocării biografice publicate de „Informația Harghitei”.
Rolul lui Ion I. Russu în organizarea muzeului din Turda
Legătura cu Turda a avut și o dimensiune instituțională. În 1945, I.I. Russu a fost delegat pentru organizarea Muzeului Arheologic din Turda.
Demersul a precedat constituirea colecțiilor din anii 1947–1948, la care a contribuit primul director, Ion Țigăra. Muzeul și-a deschis porțile la 23 august 1951. Aceste etape sunt consemnate de Institutul Național al Patrimoniului.
Îndepărtarea de la catedră și continuarea cercetării
Cariera sa universitară a fost întreruptă într-un context de presiune politică. În evocarea din „Tribuna”, Mihai Bărbulescu descrie o acțiune organizată împotriva profesorului, cu implicarea unor studenți membri de partid, urmată de îndepărtarea acestuia de la catedră.
Russu a revenit ulterior doar sporadic în activitatea didactică, în calitate de suplinitor. Și-a continuat însă cercetările, iar lucrările publicate în deceniile următoare au consolidat contribuția sa la studiul Antichității. Sursa: „Tribuna”.
Cum îi păstrează Săliște memoria
Ion I. Russu a murit în 1985, la Cluj-Napoca. Potrivit informațiilor transmise de „Arhiva Ciurila și Satele”, în satul natal i-a fost dezvelit un bust la 25 octombrie 2015, iar Consiliul Local Ciurila i-a acordat post-mortem titlul de Cetățean de Onoare.
„Cinste memoriei lui Ion I. Russu, fiu de învățător și mândrie a comunei Ciurila!”, transmite sursa locală, care îi îndeamnă pe cei ce păstrează fotografii, documente sau amintiri despre familia Russu să le împărtășească.
Pentru Săliște și zona Turzii, recuperarea acestor mărturii poate completa biografia cercetătorului cu istoria familiei și a comunității din care a pornit.


Accident feroviar grav în Spania: Cel puțin 10 morți după ciocnirea a două trenuri de mare viteză. Reacția premierului Pedro Sánchez













