La doar 13 km de Turda, se deschide unul dintre cele mai frumoase și impresionante sectoare de chei din România – Cheile Turzii – o Rezervație Naturală ce este inclusă pe listele UNESCO, fiind totodată, una dintre cele mai importante monumente naturale din lume.
Împletind legenda și realitatea, Cheile Turzii îți taie respirația prin maiestuozitatea și bogăția lor. Se întind pe o suprafață de 170 de hectare și au o lungime de aproape doi kilometri și au o diferență de nivel de aproape 350 de metri.
Pe lângă peisajele uimitoare și numărul de specii de plante, animale şi fluturi care te îndeamnă să vizitezi neapărat Cheile Turzii, turiștii sunt fascinați și de legenda acestei zone.
Cheile Turzii – Legende urbane
În tradiția populară se păstrează încă din Evul Mediu amintirea conform căreia pe vârful muntelui Pădurea Craiului, în apropierea Stâncii Potcoavă (Patkós-kő), a fost construită o capelă, iar după un timp și o mănăstire, locul fiind cunoscut ca Mănăstirea. Locuitorii maghiari al orașului Turda și din împrejurimi veneau de două ori pe an, de Înălțare și de Rusalii.
Pelerinajul de Rusalii comemora evadarea miraculoasă a Sfântului Ladislau, iar la cel de Înălțare se sărbătorea eliberarea poporului de sub cucerirea tătarilor. Etnograful Orbán Balázs, referindu-se la tradiția orală, scria că aceste locuri de pelerinaj erau atât de vestite, încât se venea aici și de peste Pasul Craiului.
Nici în ziua de azi nu este sigur dacă legendele locale ale Sfântului Ladislau au fost inspirate din aceste pelerinaje, sau povestea de origine a Cheii a fost deja îmbinată cu personajul Sf. Ladislau și în Evul Mediu.
Acest tip de legendă, al cărei arhetip se găsește în Biblie (rugăciunea lui Moise, apa Mării Roșie se desparte în calea evreilor), ține, aproape fără excepție în folclorul maghiar, de persoana Sfântului Ladislau, care este și sfântul apărător al Ardealului.
Povestea nașterii Cheilor Turzii a ajuns să fie cunoscută în întregul Bazin Carpatic, datorită diverselor tradiții populare orale și interpretări literare, iar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, legenda a fost introdusă și în manualele claselor elementare.
Povestea este următoarea:
Într-o zi Sfântul Ladislau s-a desprins de oastea sa, și în timp ce mergea călare prin regiunea Turzii, a început să-l gonească o numeroasă armată de cumani. Fugind din calea acestora, regele s-a rugat bunului Dumnezeu, moment în care muntele s-a fragmentat între el și inamicii păgâni, aceștia din urmă căzând în prăpastie.
În unele variante, muntele era deja crăpat, iar Sfântul Ladislau a reușit să sară peste prăpastie, în timp ce dușmanii au căzut în ea. În această variantă monedele de piatră ce se găsesc aici, au căzut în prăpastie odată cu păgânii și au împietrit.
Tot după această variantă, urmele potcoavei calului regelui se găsesc pe Stânca Potcoavă, în partea sudică a Cheii. Stânca este menționată într-un raport al Scaunului Secuiesc al Arieșului din 1795, deoarece reprezenta granița între Turda și Scaunul Arieșului.
Mai mult, simbolul apare și în heraldică, stema orașului Turda și a comitatului Turda-Arieș folosind motivul potcoavei. În secolul al XVII-lea, istoricul săsesc Matthias Miles a căutat amprenta potcoavei calului, scriind că aceasta avuse opt cuie, deorece urmele acestora se puteau încă vedea în stâncă.
În legendele din Scaunul Arieșului și zona Turzii, izvorul țâșnit datorită Sfântului Ladislau este acela dintre Tureni și Petreștii de Jos, deși mai multe variante de text menționează un izvor care a țâșnit din adâncul unei prăpastii, datorită regelui care atingea pământul sau piatra cu sabia sa, făcând astfel posibil ca soldații însetați să ajungă la apă.
Legenda arborelui rozmarin
Tot de Cheiile Turzii ține și legenda arborelui rozmarin al Sfântului Ladislau. Conform acesteia, când regele a sărit peste prăpastie, din pălăria sa a căzut un fir de rozmarin pe marginea stâncii, care înflorește de atunci în formă de arbore.
De ce sunt Cheile Turzii atât de impresionante?
Peșterile
Rezervația complexă – geologică, floristică, faunistică, arheologică – în care este inclusă zona, adăpostește peste 60 de peșteri, precum Peștera Ungurească, Peștera Morarilor, Peștera Binder, Peșterile Cetățuia Mare și Cetățuia Mică, Peștera Modoloaie, Peștera Ascunsă, dar și o serie de colțuri stâncoase, coloane, pereți abrupți. Un loc deosebit este catedrala de piatră numită Turnul Ascuțit cu Grota lui Hili unde se află un traseu impresinant de via ferrata, alături de Colțul Cetății, Turnul Galben, Turnul Bors.
Astfel, în zona Cheile Turzii sunt cunoscute peste 60 de peșteri, firide sau arcade (resturi ale unor peșteri prăbușite), aproape toate de dimensiuni mici (doar 8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 120 m).
Poate cea mai cunoscută peșteră de aici, este Peștera „Cetățeaua Mare”, denumită și „Peștera lui Balica”, aceasta având o lungime de 120 m. și se află lângă podul nr. 4, pe partea dreaptă a Văii Hășdate. nume dat dupa un haiduc al locului, Nicolae Balica, participant în urmă cu două sute de ani la o revoltă împotriva stăpânirii austriece și care s-a ascuns o perioadă aici.
Peștera Calastar din punctul cel mai înalt al cheilor, Dealul Sănduleștilor, se înaintează circa 100 m până la o dolină largă. De la ea, cotim spre dreapta pe o potecă îngustă circa 40 m în coborâre la peșteră. Tot de aici se poate ajunge și la Crucea Sănduleștilor pe culme.
Grota lui Hill este unul dintre cele mai spectaculoase trasee de alpinism din Cheile Turzii si parcurge una dintre cele mai frumoase formațiuni ale acestor chei, portalul natural fiind numit Grota lui Hill după numele unui cioban care a murit aici. Această grotă se află între peretele Ciorilor și peretele Porumbeilor la o înălțime de aproximativ 150 metri.
Flora și Fauna
Conține peste 1.000 de specii de plante și animale, unele reprezentând elemente rare, precum usturoiul sălbatic sau acvila de stancă.
În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care Leurda (Allium ursinum), stânjenelul (Iris pumila), stânjenelul pestrit (Iris variegata) și diferite specii de ferigi (Pteropsida).
Dintre plantele protejate ale rezervației, amintim următoarele specii: Cârcelul (Ephedra distachya), Ceapa Ciorii din cheie (Allium obliquum), tisa (Taxus baccata) și Primula columnae, Usturoiul sălbatic ( denumit popular Ceapa Ciorii din Cheie), Jugastrul, Scorușul, Piciorul Cocoșului, Garofița albă, Odoleanul, Omagul, Violaceu, Vulturica.
Flora in Cheile Turzii
Dintre speciile alpine care au supraviețuit până astăzi în Cheile Turzii se numară: Aster alpinus sau Ranunculus oreophilus, iar dintre plantele mai rare din România întâlnim aici: integripetalus, viola liliachie (Vioala jóoi), spinul (Carduus fissurae), un neam de omag (Aconitum collibotryon), o graminee decorativă (Arenastrum decorum), tisa (Taxus baccata), Dracocephalum austriacum, Fritillaria tenella, Centaurea atropurpurea, Daphne creorum, Sorbus cretica, Primula columnae, Doronicum columnae, Pedicularis campestris.
Fauna
Fauna din Cheile Turzii cuprinde 67 specii de păsări, pești, nevăstuică, jderul de piatră, colonii de liliceci, mistrețul, iepurii. Putem întâlni, de asemenea, fluturaș de stâncă (Tichodroma muraria), acvila de munte (Aquila chrysaetos), vulpe (Vulpes vulpes), pisica salbatică (Felis silvestris), căprioare, cerbi și dihor (Putorius putorius).
Cheile Turzii – Printre cele mai îndrăgite obiective turistice
Rezervația Naturală Cheile Turzii a ajuns să fie printre cele mai îndrăgite obiective turistice din zona Turzii, turiștii, atât români, cât și străini, fiind impresionați de minunațiile pe care le prezintă această zonă, precum pereții de stâncă, înalți de până la 200 de metri, peșterile misterioase, plantele rare şi traseele de drumeție.
„Îmi plac Cheile Turzii. Am venit cu prieteni din Israel şi sunt blogger. România e o ţară foarte frumoasă”
„Iubesc ţara asta. Este o ţară foarte frumoasă. Natura de aici este superbă, e neatinsă de om şi totul e în siguranţă.”
Sursă foto: Salina Turda, Cheile Turzii
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
