O femeie rănită într-un accident în lanț pe DN1 E60 va primi despăgubiri morale de 45.000 de euro, după ce Curtea de Apel Cluj a redus cu 25.000 de euro suma acordată în primă instanță. Judecătorii au apreciat că refuzul inițial al intervenției chirurgicale recomandate de medici a contribuit la agravarea prejudiciului. Responsabilitatea pentru producerea accidentului îi aparține exclusiv șoferului.
Decizia definitivă a fost pronunțată în 30 octombrie 2026, la peste șase ani de la accident. Curtea de Apel Cluj a admis apelul societății de asigurări RCA, aflată în faliment, care contestase valoarea daunelor morale stabilite de Judecătoria Huedin, potrivit Actual de Cluj.
În centrul analizei instanței s-a aflat diferența dintre răspunderea pentru provocarea coliziunii și contribuția victimei la agravarea consecințelor medicale.
Patru mașini implicate într-un accident în lanț pe DN1 E60
Accidentul s-a produs în 30 august 2020, în jurul orei 19:14, la kilometrul 492 al DN1 E60.
Conform situației de fapt prezentate în materialul despre dosar, un șofer care circula din direcția Huedin nu a păstrat distanța de siguranță și a lovit autoturismul din față. Impactul a declanșat o coliziune în lanț, în care au fost implicate patru vehicule.
Femeia, pasageră într-unul dintre autoturisme, a suferit o fractură de humerus stâng. Inițial, leziunile au fost evaluate la 75–80 de zile de îngrijiri medicale.
Operație cu placă metalică și nouă șuruburi
Victima a refuzat, într-o primă etapă, intervenția chirurgicală recomandată, iar brațul a fost imobilizat într-o atelă gipsată. Ulterior, operația a devenit necesară.
Intervenția a presupus reducerea fracturii și fixarea acesteia cu o placă metalică și nouă șuruburi. Numărul zilelor de îngrijiri medicale a fost reevaluat la 115–120.
Potrivit informațiilor furnizate despre cauză, judecătorii au considerat că refuzul inițial al operației a contribuit la prelungirea recuperării și la amplificarea consecințelor vătămării.
Curtea a reținut o contribuție de 25% a victimei la agravarea prejudiciului. Această apreciere privește consecințele suplimentare ale leziunii, responsabilitatea pentru producerea accidentului fiind atribuită exclusiv șoferului.
De la îngrijirea soțului, la dependența de ajutorul fiicei
Urmările accidentului au afectat autonomia femeii și viața familiei sale.
Înainte de coliziune, aceasta se descurca singură și își îngrijea soțul, care avea probleme grave de sănătate și necesita supraveghere, potrivit declarațiilor prezentate în instanță.
După accident, a rămas imobilizată aproximativ două luni. Fiica sa a ajutat-o inclusiv la igiena personală și la activitățile gospodărești.
Femeia nu și-a recuperat complet mobilitatea membrului superior stâng. Limitările au împiedicat-o să își reia în aceeași măsură treburile casnice și îngrijirea soțului. A urmat ședințe de masaj și terapie la domiciliu, ale căror costuri au fost descrise drept ridicate.
De ce au fost reduse despăgubirile morale
Judecătoria Huedin admisese integral pretențiile civile ale victimei și îi acordase 70.000 de euro daune morale, în echivalent lei la cursul din ziua plății.
Pe latura penală, procesul împotriva șoferului a încetat ca urmare a prescripției răspunderii penale.
Asigurătorul RCA, aflat în faliment și reprezentat prin lichidatorul judiciar CITR, a contestat exclusiv cuantumul despăgubirilor, considerând suma excesivă.
În analiza contribuției victimei la agravarea prejudiciului, Curtea a avut în vedere articolul 1.371 din Codul civil. Acesta prevede că, atunci când victima contribuie la producerea sau mărirea prejudiciului ori nu îl evită deși putea, răspunderea celui chemat să îl repare se limitează la partea pe care a cauzat-o. Sursa: Codul civil, Portalul Legislativ.
La stabilirea sumei finale, judecătorii au evaluat și proporționalitatea despăgubirilor cu prejudiciul suferit. Au ținut cont de durerile fizice, suferința psihică, intervenția chirurgicală și pierderea parțială a independenței femeii.
Despăgubirile morale au fost stabilite definitiv la 45.000 de euro, față de cei 70.000 de euro acordați inițial.


Dosarul de la Securitate al lui Eugen Ionescu. Cum a încercat regimul comunist să-l influențeze pe dramaturg: rolul lui Radu Beligan












