Administrațiile publice din Turda, Câmpia Turzii și comunele din zona adiacentă prezintă o imagine variată a modului în care banul public este gestionat, în special când vine vorba de cheltuielile cu salariile personalului.
Deși marile orașe din județul Cluj reușesc să mențină costurile salariale la un nivel controlat, multe comune mici se confruntă cu o povară bugetară semnificativă din această cauză.
Orașele din zonă: Eficiență vs. costuri ridicate
Conform datelor analizate de Cluj24, cele două orașe principale din zonă, Turda și Câmpia Turzii, arată abordări diferite:
- Municipiul Turda: Alocă 14,8% din bugetul său pentru plata celor 165 de angajați. Acest procent indică o gestionare relativ echilibrată, situându-se sub media generală a orașelor mari, care se dovedesc a fi mai eficiente din punct de vedere al costurilor salariale (Cluj-Napoca, de exemplu, alocă doar 6%).
- Municipiul Câmpia Turzii: Cheltuielile salariale urcă la 27,97% din buget. Deși este un procent mult mai mare decât cel al Turzii, acesta rămâne totuși sub nivelul înregistrat de unele comune din județ, cu o populație mult mai mică.
Comunitățile rurale: De la prudență la alarme bugetare
În comunele din jurul Turzii și Câmpiei Turzii, diferențele sunt și mai pronunțate, evidențiind o administrație “în două viteze”:
- Moldovenești – 40%
- Frata – 47%
- Petreștii de Jos – 33%
- Luna – 17%
- Tureni – 10%
- Valea Ierii – 25%
Cazul Frata, o semnalare de alarmă: Comuna Frata, cu 3.791 de locuitori, alocă 47% din buget salariilor, fiind depășită doar de comuna Căianu (60%). Reprezentanții primăriei explică faptul că acest procent masiv este influențat decisiv de costurile mari cu asistenții personali și persoanele indemnizate, arătând cum politicile de asistență socială pot afecta major bugetul local.
Exemple de Administrație Prudentă: Comuna Tureni se remarcă printr-o gestiune cumpătată, alocând doar 10% din buget salariilor. Acest lucru demonstrează că se poate avea o administrație funcțională fără ca salariile să devină principala gaură neagră a bugetului.
Concluzie: Sustenabilitate bugetară sub semnul întrebării
Analiza arată că, în timp ce orașele Turda și, într-o măsură mai mică, Câmpia Turzii, gestionează costurile salariale într-un mod care permite alocarea de resurse și către investiții, multe comune din zonă, precum Moldovenești, Frata și Petreștii de Jos, riscă să devină vulnerabile.
Cheltuielile salariale excesive, adesea exacerbate de numărul mare de asistenți personali, pot limita drastic fondurile disponibile pentru dezvoltarea locală, lăsând aceste comunități dependente de subvenții sau proiecte externe.
Situația ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea economică și utilizarea eficientă a banului public în administrațiile mici.
