Banca Regională pentru Alimente Cluj marchează opt ani de activitate și o creștere spectaculoasă: de la numai 8,4 tone de alimente salvate în primul an la 1.822 de tone recuperate în 2025. În centrul acestei evoluții se află turdeanca Andreea Bobiș, președinta organizației care a transformat un proiect susținut inițial exclusiv de voluntari într-o infrastructură regională cu zeci de companii donatoare, 157 de organizații partenere și peste 31.000 de beneficiari.
De la 8,4 tone la 1.822 de tone de alimente salvate
Povestea Băncii Regionale pentru Alimente Cluj a început în august 2018, când o echipă de voluntari implicați în proiectul Food Waste Combat a preluat modelul Băncii pentru Alimente București. La acea vreme, conceptul de recuperare a surplusului alimentar și redistribuire a acestuia către persoanele vulnerabile era aproape necunoscut în România.
În primul an, organizația a salvat 8,4 tone de alimente și a sprijinit aproximativ 300 de persoane. În 2025, cantitatea recuperată a ajuns la 1.822 de tone – de aproximativ 217 ori mai mult. Tot în 2025, numărul beneficiarilor a urcat la 31.022.
„În august 2018, o echipă de voluntari implicați în proiectul Food Waste Combat a pus bazele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj, pornind de la modelul Băncii pentru Alimente București. A fost începutul unui proiect care, în opt ani, a crescut de la o inițiativă susținută de voluntari la o organizație profesionistă, cu o rețea solidă de companii donatoare și organizații nonprofit partenere și cu o infrastructură care funcționează zilnic”, afirmă Andreea Bobiș, președinta Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.
Andreea Bobiș, turdeanca aflată la conducerea Băncii Regionale pentru Alimente Cluj
Pentru comunitatea din Turda, aniversarea are și o importantă dimensiune locală. Andreea Bobiș, cea care conduce Banca Regională pentru Alimente Cluj, este din Turda și se află în fruntea unei organizații care deservește astăzi patru județe: Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.
Sub conducerea sa, proiectul pornit cu o echipă de voluntari a devenit o rețea regională care leagă producători, retaileri și alte companii de organizații nonprofit capabile să ducă alimentele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
„Nu este vorba doar despre cantitatea de alimente colectată. În acești ani am construit, prin încercări și erori, un sistem funcțional și de încredere într-un domeniu care era aproape necunoscut. Am învățat că rolul Băncii pentru Alimente nu este doar să colecteze și să redistribuie alimente, ci să construiască parteneriate pe termen lung, să educe, să răspundă rapid situațiilor neprevăzute și să găsească soluții într-un domeniu aflat într-o continuă schimbare”, spune Andreea Bobiș.
O rețea de 46 de companii și 157 de organizații partenere
Extinderea rețelei confirmă amploarea schimbării. În perioada 2018–2019, Banca Regională pentru Alimente Cluj colabora cu aproximativ 17 companii donatoare și 18 organizații nonprofit. În 2026, 46 de companii donează activ, iar alimentele ajung la persoanele vulnerabile prin intermediul a 157 de organizații partenere.
S-a schimbat și modul în care mediul de afaceri privește surplusul alimentar. Dacă în primii ani echipa trebuia să explice frecvent ce este o bancă pentru alimente și în ce condiții poate fi făcută o donație în siguranță, tot mai multe companii tratează astăzi donarea drept o componentă firească a gestionării surplusului și a propriilor politici de sustenabilitate și responsabilitate socială.
„Cea mai mare schimbare de perspectivă este momentul în care suntem contactați de companii. Nu mai suntem contactați doar în situații excepționale, când există o problemă cu un anumit lot și acesta trebuie donat urgent. Astăzi avem parteneri care ne contactează atunci când apare un surplus și cu care construim mecanisme recurente de colaborare. Vedem și o preocupare mai mare pentru măsurarea impactului și trasabilitatea alimentelor”, explică Andreea Bobiș.
Pandemia și războiul din Ucraina au testat capacitatea de intervenție
Cei opt ani de activitate au adus și momente dificile. În 2020, pandemia a provocat o creștere rapidă a nevoii de hrană, iar cantitățile recuperate lunar s-au dublat. În 2022, izbucnirea războiului din Ucraina a arătat din nou cât de importantă este existența unei rețele care poate răspunde rapid unei crize umanitare.
Inundațiile și alte situații de urgență au creat, la rândul lor, provocări logistice. În paralel, schimbările legislative privind reducerea risipei alimentare au determinat organizația să își adapteze procedurile și să ofere companiilor sprijin pentru aplicarea noilor cerințe.
Experiența acumulată a transformat Banca pentru Alimente dintr-un simplu intermediar într-un mecanism regional de intervenție și solidaritate, capabil să mobilizeze rapid resurse și parteneri.
Nu doar recuperare, ci și prevenirea risipei alimentare
Activitatea organizației nu se limitează la colectarea și distribuirea produselor. Banca Regională pentru Alimente Cluj organizează ateliere pentru copii, tineri și adulți, în școli și companii, pe teme precum risipa alimentară, consumul responsabil și valoarea hranei.
Din 2019, băncile pentru alimente din România desfășoară și Colecta Națională de Alimente, organizată înainte de Paște și de Crăciun în mii de magazine. Prin această campanie, cumpărătorii pot dona produse care ajung ulterior la persoane vulnerabile.
Gala Recunoștinței, dedicată organizațiilor nonprofit partenere, și concursul de gătit „De la Risipă la Delicii”, bazat pe ingrediente salvate, sunt alte proiecte prin care companiile, ONG-urile și comunitatea sunt aduse împreună.
În 2025, organizația a lansat și podcastul „Cu Surplusul pe Masă”, în care sunt abordate teme precum risipa și siguranța alimentară, solidaritatea și exemplele de bune practici. Episoadele pot fi urmărite pe canalul de YouTube al organizației.
Obiectiv pentru 2026: peste 2.000 de tone de alimente recuperate
Pentru 2026, Banca Regională pentru Alimente Cluj și-a stabilit o nouă țintă: depășirea pragului de 2.000 de tone de alimente colectate. Printre priorități se mai numără digitalizarea, o mai bună trasabilitate a produselor, dezvoltarea infrastructurii și extinderea programelor educaționale în școli și companii.
Organizația își propune, totodată, să devină prima opțiune la care apelează companiile atunci când au surplus alimentar și să consolideze rețeaua regională de ONG-uri prin care ajutorul ajunge la beneficiari.
„În cei opt ani de activitate am văzut cât de mult se poate schimba o comunitate atunci când oamenii și companiile aleg să lucreze împreună. Am pornit cu 8,4 tone de alimente recuperate în primul an și am ajuns la peste 1.800 de tone în 2025. În spatele acestor cifre se află o echipă care a crescut, parteneriate construite în timp, ONG-uri care pot răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor și companii care au învățat să privească surplusul alimentar ca pe o resursă care poate avea valoare pentru comunitate”, subliniază Andreea Bobiș.
În România, cantități importante de alimente încă nu intră în circuitul de recuperare și redistribuire. Unele companii nu cunosc posibilitatea donării, în timp ce altele consideră procesul prea complicat. Reprezentanții Băncii atrag atenția că, pe termen lung, reducerea risipei presupune și o planificare mai bună a stocurilor, gestionarea atentă a produselor cu termen scurt, ajustarea comenzilor și monitorizarea pierderilor.
„În următorii ani vrem să facem mai mult decât să recuperăm alimente. Vrem să contribuim la prevenirea risipei, să educăm, să sprijinim organizațiile sociale și să construim un sistem în care cât mai puține alimente bune să ajungă la gunoi. După opt ani știm că schimbarea este posibilă. Acum avem responsabilitatea să o ducem mai departe”, transmite turdeanca Andreea Bobiș.
Companiile care generează surplus alimentar și doresc să îl redirecționeze către persoane aflate în nevoie pot solicita informații despre donare și colaborare pe site-ul Băncii Regionale pentru Alimente Cluj: https://cluj.bancapentrualimente.ro/.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
