O inițiativă legislativă menită să aducă recunoaștere națională uneia dintre cele mai vechi forme de organizare din istoria românilor a fost depusă oficial în Parlament la finalul ultimei sesiuni parlamentare. Inițiat de parlamentarii USR printre care și Ciprian Rigman proiectul de lege propune ca ultima duminică a lunii mai să devină oficial „Ziua Națională a composesoratelor, obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate”.
Propunerea a venit ca un răspuns direct la solicitările membrilor acestor comunități locale, având ca scop principal validarea rolului esențial pe care composesoratele și obștile l-au jucat de-a lungul secolelor în conservarea patrimoniului național și în dezvoltarea durabilă a satului românesc.
O moștenire seculară salvată de la dispariție
Atestate încă din Evul Mediu și având la bază vechiul drept românesc nescris (Ius Valahicum), composesoratele și obștile reprezintă un model tradițional de proprietate comună asupra pădurilor, pășunilor și terenurilor agricole. Administrate după reguli stricte, transmise din generație în generație, aceste structuri au protejat resursele naturale și au consolidat solidaritatea comunităților rurale în perioade istorice dificile.
Deși au fost desființate abuziv în perioada regimului comunist, aceste forme asociative au fost reconstituite după anul 1990. Astăzi, ele funcționează ca instituții dinamice și eficiente, dovedind că sunt un veritabil tezaur istoric activ, iar nu simple elemente de muzeu.
O omagiere a identității și solidarității locale
Proiectul de lege depus de reprezentanții USR urmărește să le ofere acestor structuri recunoașterea simbolică pe care o merită la nivel statal, încurajând totodată autoritățile locale și instituțiile de cultură să organizeze manifestări educaționale, științifice și artistice dedicate acestui patrimoniu unical.
„Prin acest proiect dorim să le oferim recunoașterea simbolică pe care o merită și să încurajăm organizarea unor evenimente culturale, educaționale și științifice dedicate patrimoniului pe care îl reprezintă. Este un gest de respect față de o tradiție românească veche de secole și față de oamenii care o duc mai departe și astăzi”, au transmis inițiatorii demersului.
Dacă va fi adoptată de Parlament, legea va stabili cadrul oficial pentru ca în fiecare primăvară, în ultima duminică din mai, comunitățile din întreaga țară să își poată celebra rădăcinile, istoria și spiritul de solidaritate care au menținut unică moștenirea rurală românească.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
