Mașini în flăcări, victime, anchete, procese peste tot pe glob. Ce se întâmplă când nici șoferii, nici salvatorii nu pot deschide ușile
- De la aproximativ un milion de lei la un buget de circa 10 milioane
- Schimbarea esențială: o trupă permanentă și un program pe care publicul se poate baza
- Salariile mici complică păstrarea angajaților
- Clădirea reabilitată: scenă rotativă și deschidere către operă și balet
- Festivalul de teatru: aproximativ 10.000 de spectatori, în estimarea directorului
- De la cariera militară la conducerea teatrului
Un buget ajuns la aproximativ 10 milioane de lei, o trupă stabilă și peste 70 de spectacole în repertoriu. Acesta este bilanțul prezentat de Cătălin Grigoraș, managerul Teatrului Național „Aureliu Manea” Turda, într-un interviu la Horia Nasra Show. Dincolo de dezvoltarea instituției, directorul vorbește despre probleme care se rezolvă greu: salariile mici, lipsa personalului tehnic și dificultatea de a păstra oamenii într-un teatru din provincie.
Invitat la Horia Nasra Show, Cătălin Grigoraș a descris schimbările prin care a trecut teatrul turdean de la preluarea conducerii, dar și direcția în care vrea să ducă instituția: spectacole pentru categorii diferite de public, atragerea spectatorilor din orașele învecinate și o clădire reabilitată care să găzduiască inclusiv operă, balet și concerte.
De la aproximativ un milion de lei la un buget de circa 10 milioane
Managerul spune că începutul mandatului a însemnat o reorganizare profundă, într-o instituție cu puțini actori angajați și fără continuitatea artistică pe care și-o dorea.
„Teatrul l-am găsit într-o stare destul de jalnică la acel moment”, a afirmat Grigoraș.
Potrivit relatării sale, pe partea artistică existau doar cinci sau șase actori angajați, iar componența trupei se schimba de la o stagiune la alta. În zona administrativă, își amintește că lucra alături de contabilă, acoperind sarcini pentru care ar fi fost nevoie de mai mulți oameni.
Întrebat despre evoluția finanțării, directorul a estimat bugetul de la început la aproximativ un milion de lei, comparativ cu circa 10 milioane de lei la momentul interviului. Tot el a indicat creșterea organigramei de la 20 la 52 de posturi, dezvoltare realizată treptat, în colaborare cu administrația locală.
Schimbarea esențială: o trupă permanentă și un program pe care publicul se poate baza
Dincolo de buget, Grigoraș consideră că principala schimbare este stabilitatea echipei. Mulți dintre actori s-au mutat la Turda, și-au întemeiat familii și au ales să rămână în oraș.
Teatrul avea, potrivit datelor prezentate în podcast, 52 de angajați, dintre care 18 actori, doi regizori și un scenograf.
Repertoriul a depășit 70 de spectacole, iar existența producțiilor și a decorurilor deja realizate permite reluarea titlurilor fără reconstruirea întregii oferte la fiecare început de stagiune. Programarea ține însă cont de disponibilitatea spațiilor, de cerințele tehnice și de turnee.
O altă prioritate a fost introducerea unui program constant. Au fost dezvoltate reprezentațiile de duminică dimineața pentru copii și spectacolele de seară, alături de producții pentru adolescenți și familii. Directorul spune că spectacolele pentru cei mici au ajuns să se joace cu sala plină.
Logica este simplă: publicul trebuie să știe când poate veni la teatru și să găsească o ofertă potrivită, nu doar evenimente programate sporadic.
Salariile mici complică păstrarea angajaților
Dezvoltarea instituției nu a eliminat dificultățile de personal. Grigoraș a atras atenția în special asupra echipei tehnice, unde teatrul dispunea de numai trei mașiniști, în condițiile în care montarea decorurilor și deplasările presupun un volum important de muncă.
Recrutarea și păstrarea angajaților sunt îngreunate de veniturile reduse. Pentru posturi precum recuziter sau costumier, directorul a indicat orientativ salarii nete de aproximativ 2.800–3.000 de lei.
Întrebat despre veniturile actorilor, acesta a vorbit despre aproximativ 2.500–2.600 de lei net pentru un debutant, în estimarea formulată în interviu. Salariile cresc odată cu vechimea, dar rămân, în aprecierea sa, departe de a fi mari.
Pentru un tânăr care plătește chirie și vrea să își întemeieze o familie, aceste venituri cântăresc în decizia de a rămâne într-un oraș. Tocmai de aceea, managerul spune că stabilizarea trupei reprezintă una dintre cele mai mari satisfacții ale sale.
Clădirea reabilitată: scenă rotativă și deschidere către operă și balet
La momentul interviului, teatrul își desfășura temporar activitatea la „Fabrica de Teatru”, în fosta fabrică de bere, în așteptarea revenirii în clădirea reabilitată.
Mutarea temporară impunea și limite repertoriului. Grigoraș a menționat „Livada de vișini” și „O noapte furtunoasă” printre spectacolele a căror reluare era legată de întoarcerea pe scena teatrului.
Potrivit directorului, proiectul de reabilitare include o scenă rotativă, destinată schimbării decorurilor. Ambiția sa este ca instituția să devină un spațiu pentru mai multe arte ale spectacolului, cu evenimente de operă, balet și concerte, în limitele bugetului și ale posibilităților tehnice.
„Turdenii, dacă tot au un teatru, de ce să plece la Sibiu, la Cluj sau la Mureș când pot veni acolo?”, a spus acesta.
Grigoraș a anunțat și o intenție pentru 2028, când se împlinesc 80 de ani de la înființarea teatrului: montarea spectacolului „O scrisoare pierdută”, pe scena renovată. Alegerea ar avea o semnificație aniversară, directorul amintind că instituția și-a început activitatea în 1948 cu piesa lui Caragiale. Proiectul a fost prezentat ca o dorință, fără detaliile unei producții confirmate.
Festivalul de teatru: aproximativ 10.000 de spectatori, în estimarea directorului
Festivalul Internațional de Teatru Turda ocupă un loc central în strategia de atragere a publicului și de folosire a spațiilor orașului pentru evenimente culturale.
Grigoraș a enumerat Salina Turda, castrul roman, Muzeul de Istorie, zona pietonală, parcurile și curțile interioare printre locurile care pot găzdui spectacole și întâlniri cu publicul.
Întrebat despre participarea la ediția discutată în podcast, managerul a estimat aproximativ 10.000 de spectatori, precizând că nu se raporta atunci la o centralizare exactă. Pentru evenimentele cu bilete, a indicat vânzări apropiate de capacitatea disponibilă.
În viziunea sa, festivalul aduce beneficii și activităților comerciale din oraș. În paralel, teatrul urmărește să atragă spectatori din Cluj, Târgu Mureș și Sibiu, inclusiv prin titluri care să completeze oferta culturală din aceste centre.
De la cariera militară la conducerea teatrului
Parcursul lui Cătălin Grigoraș a început într-un domeniu diferit. A absolvit Academia Militară la Sibiu și a lucrat aproximativ un an și jumătate ca ofițer, înainte să aleagă actoria. Revenit la Sibiu, l-a avut profesor pe Marian Râlea și a dezvoltat ulterior o companie de teatru independent.
Legătura cu Turda s-a construit după o reprezentație a spectacolului „Gunoierul”, de Mimi Brănescu, la care a asistat primarul Cristian Matei. Grigoraș povestește că a fost contactat ulterior și că i s-a propus preluarea interimatului la teatru. Înainte să accepte, și-a sunat soția pentru a discuta schimbarea.
Potrivit prezentării oficiale a instituției, conduce teatrul din ianuarie 2017.
Experiența din mediul independent rămâne relevantă pentru felul în care privește finanțarea culturii. Întrebat cât de greu se susține un teatru privat, răspunsul său a fost direct: „Enorm de greu”. A evocat posibilitatea unor fonduri dedicate sectorului independent și colaborările teatrului turdean cu astfel de companii, inclusiv Reactor și Magic Puppet.
Pentru Grigoraș, dezvoltarea publicului presupune însă mai mult decât competiția dintre instituții pentru aceiași spectatori:
„Bătălia mai puternică este nu să ne luăm spectatorii unii de la alții, ci să-i atragem pe ăia care n-au fost niciodată la teatru sau la operă.”
