Turda este recunoscută la nivel mondial pentru istoria sa milenară, pentru salina spectaculoasă și pentru importanța sa politică în Evul Mediu transilvănean.
Cu toate acestea, puțini sunt cei care știu că orașul de pe Arieș este și locul de naștere al unor personalități culturale remarcabile, a căror ecou a trecut granițele regiunii. Una dintre aceste figuri de elită este Lujza Keszi Harmath, o scriitoare de excepție din secolul al XIX-lea, o minte sclipitoare care a luptat pentru emanciparea femeii și care a creat punți culturale unice în Transilvania.
Născută la Turda pe 21 mai 1846, într-o perioadă în care accesul femeilor la educație și cultură era sever limitat, Lujza Harmath a reușit să își înscrie numele în istoria literară prin talent, curaj și o sensibilitate aparte.
Origini nobile și o copilărie marcată de pierderi
Lujza Harmath a fost descendenta unei vechi familii armenești din Transilvania, Harmat (numele armenesc original fiind ts’vogh), o familie nobilă, cu vechi proprietăți de pământ. Deși și-a pierdut mama, Anna Burgya, la o vârstă fragedă, tatăl ei, Marton Harmath, s-a asigurat că tânăra va primi o educație extrem de atentă și aleasă.
Legătura ei cu orașul natal a rămas mereu puternică, mai ales prin intermediul fratelui său, Marton Harmath, o personalitate extrem de respectată în comunitate, care a servit ca medic legist al orașului Turda. Crescând într-un mediu profund intelectual, Lujza a dezvoltat rapid un suflet receptiv la tot ce era frumos, dar și o conștiință socială remarcabilă.
Avangardistă a drepturilor femeilor și carieră literară de succes
Spre sfârșitul anilor 1860, Europa era zguduită de primele valuri puternice ale feminismului și ale mișcărilor pentru calificarea femeilor la locul de muncă. Lujza Harmath nu a rămas un simplu spectator. S-a implicat activ în aceste mișcări, militând pentru ca femeile să aibă dreptul la independență financiară și intelectuală.
La început, din cauza rigorilor vremii, a fost nevoită să semneze sub pseudonimul romantic Ibolyka (Viorela) în ziarele provinciale și în revista Cercul Familiei. Însă, talentul ei nu a putut rămâne ascuns. În anii 1870, scriind deja sub propriul nume, devine o colaboratoare extrem de apreciată la cele mai mari publicații culturale ale epocii, precum Magyar Polgar, Orszag-Vilag sau Pesti Naplo.
Opera sa a fost vastă: de la povestiri scurte publicate în volume memorabile precum Lumină și umbre (Cluj, 1885) și O mică parte din lumea mare (Cluj, 1886), până la eseuri profunde despre rolul femeii în literatură. A fost și o poetă talentată, poezia sa Peti Gypsy fiind inclusă în prestigioasa colecție „Șase sute de cântece naționale maghiare”, publicată la Budapesta în 1881.
Traducătoarea oficială a Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva)
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale carierei Lujzei Harmath a fost fascinația și legătura ei culturală cu Regina Elisabeta a României (care scria sub pseudonimul literar Carmen Sylva). Lujza a fost cea care a tradus în limba maghiară volumul Desene (Rajzok) al reginei, publicat la Budapesta în 1885, scrie Wikipedia magyar
Mai mult, scriitoarea din Turda a promovat intens frumusețile României regale. În 1890, publica în Calendarul Ilustrat Maghiar din București un eseu superb numit Tusculanum unei regine: Sinaia, urmat de o serie de articole în ziarul din Brașov despre Carmen Sylva și figurile feminine remarcabile din operele reginei. Prin scrierile sale despre Sinaia sau excursiile de la Rimetea (Torocko), Lujza Harmath a fost un veritabil ambasador cultural al frumuseților transilvănene și românești.
Lujza Harmath a rămas în istorie și prin aforismele sale extrem de profunde despre dragoste, societate și psihologia feminină.
O moștenire care merită păstrată în memoria afectivă
Lujza Keszi Harmath s-a stins din viață la Târgu-Mureș, pe 31 octombrie 1910, lăsând în urmă o operă bogată și un exemplu de emancipare care a inspirat generații întregi de femei.
Pentru comunitatea din Turda, redescoperirea acestei scriitoare de viță nobilă reprezintă un act de mândrie locală. Lujza Harmath nu a fost doar o autoare de succes, ci un spirit liber care a demonstrat că, chiar și dintr-un mic oraș ardelean, prin cultură și determinare, poți ajunge să influențezi literatura unei întregi epoci.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
