O investigație publicată recent de PressOne scoate la lumină mecanismele din spatele unui proiect de o anvergură fără precedent pentru România: construirea unui centru de date bazat pe inteligență artificială cuantică în comuna Luna (județul Cluj). Evaluat la un miliard de dolari, proiectul denumit „Centrul de Date Quantum AI” este promovat la cel mai înalt nivel politic și diplomatic, deși ascunde o rețea complexă de interese care conectează foști ofițeri de informații din SUA, lideri politici de la București și un grup de construcții abonat la contracte clasificate cu Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Planul presupune o facilitate subterană de calcul de mare densitate, amplasată strategic la mai puțin de doi kilometri de Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii (obiectiv NATO) și în imediata vecinătate a Autostrăzii Transilvania. Dincolo de discursul oficial axat pe tehnologie de vârf și parteneriate strategice, realizarea proiectului ridică semne de întrebare majore legate de modul în care a fost concesionat terenul, lipsa unor documente oficiale de angajament și impactul real asupra rețelei energetice și de mediu.
Alinierea planetelor: Licitații cu preț de pășune și o firmă înființată în Arizona
Istoria administrativă a celor 115 hectare din comuna Luna arată o succesiune de decizii locale care au pregătit terenul pentru investitori. În 2019, suprafața fusese evaluată la cererea Consiliului Județean Cluj pentru un parc tehnologic (Tetarom V), proiect abandonat ulterior din lipsă de fonduri. Deși categoria de folosință a fost schimbată din pășune extravilană în zonă industrială intravilană, valoarea de inventar a terenului nu a mai fost actualizată timp de cinci ani, contrar obligațiilor legale de reevaluare a activelor publice o dată la trei ani.
În perioada februarie – septembrie 2024, Primăria Luna a scos terenul la licitație în baza evaluării din 2019 (aproximativ 3 lei/mp), deși ghidurile Camerei Notarilor Publici cotau terenul intravilan fără utilități din zonă la 60 lei/mp în 2024. În timp ce consilierii locali din opoziție cereau reevaluarea parcelor, majoritatea politică a aprobat concesionarea pe 49 de ani.
O suprafață totală de 84 de hectare a fost adjudecată de firma locală Doma Cult SRL. În paralel cu derularea acestor licitații în România, pe 16 iulie 2024, în statul american Arizona era înregistrată compania DriverAI LLC—cea care urmează să dețină viitorul centru de date. Un an mai târziu, în iulie 2025, structura de proprietate a Doma Cult SRL s-a modificat radical: Ubitech Construcții a preluat 90% din părțile sociale printr-o majorare de capital, securizând astfel controlul Leviatan Group asupra terenului din Cluj.
Conexiunile militare și lobby-ul de la Washington
Proiectul a fost anunțat public la data de 27 mai 2026 de către președintele Senatului, Mircea Abrudean, în ciuda faptului că acesta nu deține o funcție executivă în stat. Abrudean a promovat intens investiția, menționând că a discutat elemente de „aliniere strategică” la Washington în februarie 2026. Legătura sa cu proiectul poate fi explicată prin traseul său politic: a fost președinte al Consiliului de Administrație al Tetarom (care gestionase inițial terenul) și șef al cancelariei fostului premier Nicolae Ciucă.
Figura centrală care face legătura între investitorii americani și partenerii români este David Carstens, fost ofițer de informații militare în armata SUA și fost șef al Biroului de Legătură Militară din cadrul Ambasadei SUA la București (2018-2023). În februarie 2024, exact când Primăria Luna demara licitațiile pentru teren, Carstens a fost numit în Consiliul Consultativ al Leviatan Group. Compania sa de consultanță, Carstens Consulting Global Inc., va asigura managementul instituțional al proiectului.
De cealaltă parte, Leviatan Group este controlat de Cătălin Podaru, fost ofițer al Armatei Române. Afacerile grupului (prin subsidiare precum Ubitech Construcții și Leviatan Design) au înregistrat o creștere masivă începând cu anul 2020, obținând contracte de sute de milioane de lei pentru infrastructură militară clasificată ca „secret de serviciu” la bazele Câmpia Turzii și Borcea.
Detaliile tehnice și „setea” de energie a gigantului subteran
Din punct de vedere tehnic, Centrul de Date Quantum AI este proiectat pentru o capacitate de 80 MW, fiind clasificat în categoria hyperscale (similar proiectului ClusterPower de lângă Craiova). Facilitatea ar urma să fie construită integral în subteran pe malul râului Arieș, o soluție despre care DriverAI susține că oferă stabilitate termică naturală și securitate fizică sporită. Cu toate acestea, experții avertizează că solul funcționează ca un izolator, nu ca un radiator, iar căldura masivă generată de procesoarele grafice (GPU) de înaltă densitate va trebui evacuată activ la suprafață.
Un centru de 80 MW funcționând în regim continuu poate genera un consum teoretic anual de 700,8 GWh—echivalentul consumului energetic al tuturor gospodăriilor dintr-un județ de dimensiuni medii. Deși clasificarea Tier III/IV promite o disponibilitate de 99,98%, garantând că sistemul nu se va opri niciodată, infrastructura necesită linii redundante de curent și sisteme masive de răcire.
În ceea ce privește amprenta hidrică, DriverAI a precizat că facilitatea va utiliza un sistem de răcire cu lichid în circuit închis pentru a evita consumul de apă dulce prin evaporare din râul Arieș. Totuși, analizele independente arată că producerea energiei electrice necesare pentru alimentarea chillerelor industriale consumă, indirect, volume semnificative de apă la nivel de rețea.
Litigii în instanță și lipsa documentelor oficiale
În ciuda promovării politice intense, investigația arată că între statul român și consorțiul privat nu a fost semnat niciun memorandum sau document oficial care să stipuleze responsabilitățile părților. Reprezentanții DriverAI au confirmat însă că fac demersuri pe lângă Guvernul României pentru a obține statutul de „investiție strategică”, statut care ar deschide calea către ajutoare de stat și fonduri europene pentru calcul avansat.
Între timp, legalitatea proiectului este contestată în justiție. O firmă concurentă, Prebet Logistics SRL, care a concesionat o primă parcelă de 30 de hectare în zonă, a atacat în instanță la Tribunalul Alba hotărârile Consiliului Local Luna. Compania solicită anularea licitațiilor câștigate de Doma Cult SRL, invocând faptul că prețul de pornire a fost subevaluat în mod artificial prin menținerea tarifelor din 2019.
De asemenea, un raport al Curții de Conturi din noiembrie 2025 a scos la iveală deficiențe majore în evidențele Primăriei Luna, care nu înregistrase în patrimoniul public și privat clădiri și terenuri în valoare de peste 66 de milioane de lei. În timp ce primarul comunei, Aurel Giurgiu, consideră litigiul un atac politic și susține că procedurile s-au desfășurat corect, mega-afacerea de un miliard de dolari rămâne blocată între interese geopolitice, conexiuni din industria de apărare și o dispută juridică legată de prețul pământului.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
