Accident aviatic în Florida: un avion privat cu 9 persoane la bord s-a prăbușit într-un cartier rezidențial
Centrul pentru Jurnalism Independent a programat joi seara o întâlnire cu jurnaliştii profesionişti din zona Cluj – Sălaj – Bistriţa Năsăud – Maramureş, pentru a discuta problemele presei locale şi tendinţele de viitor, privind impactul noilor tehnologii.
S-au abordat trei tematici: legislaţie, autoreglementare şi dezvoltarea online-ului. Discuţiile au fost moderate de Ioana Avădanei – director CJI, şi Cristina Lupu – coordonator programe CJI, iar la ele au participat circa 30 de jurnalişti din zonele amintite.
În ceea ce priveşte legislaţia, Ioana Avădanei a dat câteva exemple de legi stupide care se află în dezbaterea Parlamentului, precum şi lipsa de reacţie a breslei jurnaliştilor la unele idei ale parlamentarilor, care ar putea conduce la îngrădirea libertăţii presei sau la crearea unor presiuni suplimentare faţă de presiunile economice existente în perioada actuală de criză. „Din principiu, nu suntem împotriva legilor care să reglementeze presa, dar suntem împotriva unor legi aberante”, a comentat Ioana Avădanei.
Oficialii CJI sunt pentru o autoreglementare a breslei jurnalistice, prin impunerea unui Cod Deontologic Unic (cod de bune practici) şi a unei „etichete” de organ de media care este adeptul „bunelor practici jurnalistice”, făcându-se astfel distincţia între organele de media care nu respectă codul de bune practici şi cele care îl respectă. Ioana Avădanei a precizat că din 2009, încrederea publicului în mass media a scăzut cu circa 30%, după ce timp de 15 ani s-a aflat la cote ridicate. Aceasta se datorează unor derapaje existente inclusiv la posturile cu „pretenţii” (gen Realitatea, Antena sau B1), dar şi a problematicii „jurnaliştilor-tonomat”. Ioana Avădanei consideră că mass media are datoria de a se autoreglementa, astfel încât publicul să poate face diferenţa între cei care respectă anumite reguli de bune practici jurnalistice şi cei care nu le respectă.
Din perspectiva CJI, presa locală va avea de suferit de pe urma digitalizării transmisiunilor tv (care va deveni normă obligatorie, pe care multe televiziuni locale nu o vor putea respecta), a scăderii tirajelor pentru presa scrisă locală şi a inexistenţei unui mediu online relevant pentru cititorul local de informaţie.
O altă problemă supusă dezbaterii a fost dezvoltarea online-ului. Conform directorului CJI, în acest moment nu există un model de business care să fi îmbinat cu succes print-ul cu online-ul (adică ediţiile ziarelor tipărite cu ediţiile online ale aceloraşi publicaţii). Asta pentru că se pierd cititori pe ediţiile tipărite, combinat cu faptul că apar pierderi financiare (de pe online nu au reuşit să atragă la fel de mulţi bani, câţi au pierdut pe ediţiile tipărite). Singurele afaceri viabile au fost acelea care au pornit doar cu ideea de ziar online (cum e şi cazul TurdaNews).
Conform unor date prezentate, numărul persoanelor care îşi iau informaţia de pe internet este mai mare decât în celelalte medii, iar tendinţa continuă să fie favorabilă online-ului, în sens crescător. Conform unor decizii ale UE, adoptate în cadrul Agendei Digitale, România ar trebui să aibă reţele de internet pe întreaga suprafaţă a ţării până în 2013, iar până în 2020, jumătate dintre locuinţele racordate la internet ar urma să aibă internet de mare viteză. Astfel, viitorul jurnalismului se îndreaptă spre jurnalistul complet, dotat cu cameră foto, cameră video şi laptop conectat la internet, care va reuşi să transmită informaţia online cât mai repede, cât mai complet şi însoţită cu imagini foto sau video de la locul unui anumit eveniment, care a generat ştirea.
Pe de altă parte, dezvoltarea online-ului pune în discuţie modelul unui business de succes în acest domeniu, în condiţiile în care produsele jurnalistice de pe internet încă nu aduc suficienţi bani pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare, viabilitatea lor fiind pusă încă sub semnul întrebării, din punct de vedere economic. Totuşi, Ioana Avădanei consideră că „la un moment dat, oamenii vor fi dispuşi să plătească pentru ceva”, iar bătălia se va da pentru a deveni mediul credibil şi informat, care să fie preferat de publicul local.
