Distribuirea pensiilor și a ajutoarelor sociale sub forma actuală nu mai este o activitate rentabilă pentru Poșta Română. Aceasta este concluzia tranșantă a directorului general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), Valentin Ștefan, care a declarat joi, 4 decembrie 2025, că renunțarea la acest serviciu ar fi, în realitate, un lucru pozitiv pentru companie.
În cadrul unei conferințe de presă, șeful Poștei Române a explicat motivele pentru care parteneriatul cu Ministerul Muncii a devenit nesustenabil din punct de vedere economic, solicitând organizarea unei licitații publice pentru a stabili prețul corect al pieței pentru acest serviciu.
„Nu este un business sustenabil”
Valentin Ștefan a descris activitatea de distribuire a banilor cash către populație drept o „povară”, invocând costurile logistice uriașe pe care compania le suportă pentru a respecta legislația în vigoare.
„Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un seif, un buton de panică, de dispecerizare,” a declarat directorul CNPR.
Mai mult, acesta a subliniat că Poșta Română deține infrastructura cea mai mare de procesare de cash din țară, depășind băncile comerciale sau firmele de profil, o infrastructură menținută exclusiv pentru a onora contractul cu statul.
Matematica din spatele celor 60 de milioane de lei
Deși Poșta Română încasează lunar aproximativ 60 de milioane de lei de la Ministerul Muncii pentru convențiile cu Casa de Pensii și ANPIS, Valentin Ștefan susține că suma este înșelătoare. O mare parte din acești bani se întoarce tot la stat, prin costurile asociate procurării numerarului.
Oficialul a explicat mecanismul financiar:
Procurarea banilor: Poșta trebuie să transforme sumele virate în conturi în bani gheață.
Volum uriaș: Compania cumpără aproximativ 5% din întreaga masă monetară a României în primele două săptămâni ale fiecărei luni.
Costuri: „Nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul”, a precizat Ștefan. Aproximativ 15-20% din încasările de la Minister se duc pe achiziționarea de cash de la Trezorerie, BNR sau bănci comerciale.
Astfel, directorul susține că fondurile sunt doar „mutate dintr-un buzunar în altul” al statului, iar Poșta este nevoită să subvenționeze această activitate din alte surse de venit.
Soluția propusă: Licitația publică
Pentru a clarifica dacă suma plătită de stat este mare sau mică, conducerea Poștei Române propune ca Ministerul Muncii să scoată acest serviciu la licitație. Valentin Ștefan anticipează că o competiție deschisă ar demonstra că statul beneficiază în prezent de un preț preferențial.
„Dacă se organizează această licitație, cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister”, a avertizat directorul.
„Așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă.”
Impactul asupra beneficiarilor
În prezent, Poșta Română deservește aproape 4,5 milioane de beneficiari (pensionari, alocații, indemnizații). Dintre pensionari, un procent semnificativ de 40-45% continuă să primească banii cash, prin factorul poștal.
Veniturile de la Ministerul Muncii reprezintă o pondere majoră în bugetul Poștei (aprox. 36-37% de la Casa de Pensii și 7-8% de la ANPIS), însă acestea generează și „principala cheltuială a companiei”. Întrebat dacă se teme de pierderea acestui contract, Valentin Ștefan a răspuns că, în condițiile actuale, acest lucru ar fi benefic pentru redresarea și modernizarea companiei.


Accident aviatic în Florida: un avion privat cu 9 persoane la bord s-a prăbușit într-un cartier rezidențial












