Accident aviatic în Florida: un avion privat cu 9 persoane la bord s-a prăbușit într-un cartier rezidențial
Voleiul juvenil feminin turdean este din nou la înălțime, asta după ce tânără jucătoare, Ariana Elena Baciu (16 ani), originară din Câmpia Turzii, dar care reprezintă culorile clubului Mosavo Kids Turda, a făcut un salt mare în această vară, reușind să se transfere la formația din prima ligă feminină de volei din România, Universitatea Cluj-Napoca. Tânăra sportivă va juca în sezonul 2025-2026, cu dublă legitimare, respectiv la junioare pentru cei de la Mosavo, în timp ce la senioare va reprezenta clubul studențesc „U” Cluj.
La scurt timp după ce Ariana Elena Baciu a făcut acest pas, am luat legătura cu ea și am rugat-o să ne răspundă la câteva întrebări legate despre acest subiect.
Reporter: Cum te simți să fii prima sportivă Mosavo, care face pasul spre o echipă de senioare, dar în același timp să rămâi jucătoare la clubul unde ai crescut?
Ariana Elena Baciu: Mă simt mândră și recunoscătoare. E un pas enorm să ajung la o echipă de senioare, dar în același timp pentru mine e foarte important să rămân aproape de echipa unde am început. Mosavo e mai mult decât echipa unde am debutat, e familia mea de pe teren. Faptul că pot să cresc mai departe, fără să rup legătura cu rădăcinile mele, înseamnă enorm.
R.: Ce emoții ai atunci când știi că antrenoarea ta de la Mosavo, va fi și colega ta de echipă la senioare?
A.E.B.: Faptul că antrenoarea mea va fi și colega mea de echipă, îmi oferă un sentiment de siguranță, fiindcă știu că îmi este alături așa cum a fost întotdeauna. Știu că am alături o persoană de la care am avut mereu de învățat și de la care voi avea în continuare, atât ca jucătoare, cât și ca om.
R.: Cum crezi că te va ajuta această experiență, să ai aproape pe cineva care te cunoaște atât ca sportivă, cât și ca persoană?
A.E.B.: Consider că mă va ajuta foarte mult. În momentele grele, e important să ai aproape pe cineva care știe exact cum să te motiveze, iar Sorina mereu a știut cum să mă ajute să trec peste unele obstacole. Asta îmi dă încredere că pot să dau tot ce am mai bun.
R.: Ce înseamnă pentru tine voleiul și cum a început totul?
A.E.B.: Voleiul a devenit mult mai mult decât un sport pentru mine – este un adevărat stil de viață. Nu îl simt doar ca pe o pasiune, ci ca pe o parte din mine, care îmi influențează întreaga viață. Totul a început când tatăl meu m-a dus pentru prima dată la antrenamente, pe când eram mai mică. Chiar dacă el nu mai este acum alături de mine, știu că ar fi mândru de parcursul meu și asta îmi dă putere să merg mai departe.
Atracțiile Voleiului în Turda
R.: Care este cea mai frumoasă amintire de până acum de la Mosavo?
A.E.B.: Cea mai frumoasă amintire de la Mosavo pentru mine este primul meu meci alături de fete. A fost un meci amical, dar pentru mine a avut o semnificație foarte mare, pentru că am simțit că mi-am găsit locul în această echipă. Fetele m-au primit călduros și m-au ajutat să mă integrez ușor, ceea ce m-a făcut să simt că fac parte din familie încă de la început.
R.: Cum reușești să îmbini școala (fiind elevă în clasa a 10-a) cu antrenamentele și competițiile?
A.E.B.: Îmi gestionez timpul prin prioritizarea activităților și organizarea acestuia. Cred că, dacă îți dorești cu adevărat ceva, întotdeauna găsești timpul necesar pentru a-l face. Totul ține de cum te implici și de cât de mult vrei să reușești, iar pentru mine voleiul și școala merg mână în mână datorită determinării mele.
R.: Care a fost cel mai greu moment din drumul tău sportiv și ce ai învățat din el?
A.E.B.: Deși fetele m-au primit foarte bine alături de ele, mi-a fost puțin greu să mă acomodez la venirea în echipa Mosavo, atât din cauza navetei, cât și din cauza creșterii și dificultății antrenamentelor față de echipa mea precedentă. Totuși, după primele antrenamente am simțit că mi-am găsit locul și că asta îmi doream cu adevărat. Din această experiență am învățat că în momentele dificile nu trebuie să renunți, pentru că, dacă rămâi perseverent, la final lucrurile se așază și totul va fi bine.
R.: Cum vezi acest pas – ca pe o provocare, o oportunitate sau un început de carieră la nivel înalt?
A.E.B.: Mi-aș dori să privesc acest pas ca pe un început de carieră la nivel înalt, dar în același timp este și o provocare pe care o accept cu încredere. Întotdeauna îmi doresc să dau tot ce am mai bun în fața provocărilor și cred că această experiență mă va ajuta să cresc atât ca sportivă, cât și ca persoană.
R.: Ce obiective ai pe termen scurt și lung, acum că intri și în competițiile de senioare?
A.E.M.: Pe termen scurt îmi propun să mă integrez cât mai bine în echipă și să cresc constant nivelul meu de joc, iar pe termen lung obiectivul meu este să mă văd muncind constant, știind că, în fiecare zi, devin o versiune mai bună a mea ca sportivă, rămânând perseverentă și dedicată în tot ceea ce fac.
R.: Ce mesaj ai pentru colegele tale mai mici din club, care te privesc acum ca pe un exemplu?
A.E.B.: Sfatul meu pentru colegele mai mici este să fie întotdeauna dispuse să muncească pentru ceea ce își doresc. Dacă li se spune să facă cinci repetări, să facă cel puțin șase, pentru că diferența între cei care își doresc cu adevărat și ceilalți stă în efortul suplimentar pe care îl depun. Drumul nu este întotdeauna ușor, dar perseverența, munca constantă și dorința de a da tot ce au mai bun, le vor ajuta să atingă obiectivele pe care și le propun și să devină cea mai bună versiune a lor.
