Telenovela de la Casa Albă: Idila dintre o aliată a lui Trump și un afacerist turc a declanșat o luptă aprigă pentru avere și influență
Într-o ședință extraordinară desfășurată marți, 7 aprilie 2026, Consiliul Județean (CJ) Cluj a aprobat repartizarea a aproximativ 43,8 milioane de lei către primăriile din județ. Deși comunicatul oficial semnat de președintele Alin Tișe vorbește despre „sprijinirea tuturor proiectelor prioritare” și un „consens” cu autoritățile locale, cifrele din spatele hotărârii schițează o realitate mult mai pragmatică și, aparent, strict politică.
Analiza sumelor alocate dezvăluie un tipar matematic aproape perfect, unde apartenența la o anumită tabără politică pare să fi fost principalul criteriu de calcul al bunăstării comunităților locale.
Radiografia alocărilor: Cine primește „partea leului”?
În peste 90% din cazuri, sumele au fost distribuite „la milimetru”, în funcție de partidul din care face parte primarul. Iată cum arată grila de finanțare aplicată la nivel de județ:
Această ierarhie arată clar că o comună condusă de un liberal sau de un reprezentant AUR valorează, în ochii decidenților județeni, cu aproximativ 38% mai mult decât una condusă de PSD sau USR.
Excepțiile care „confirmă” regula și ridică semne de întrebare
Deși algoritmul pare bătut în cuie, există câteva devieri care atrag atenția și care sugerează negocieri de culise sau alianțe locale punctuale.
Cazul Tritenii de Jos (USR): În timp ce colegii de partid din alte localități au primit „standardul” de 430.000 lei, primăria din Tritenii de Jos a dat lovitura, obținând 594.000 lei — exact suma alocată primăriilor PNL. Această anomalie în sistemul de pedepsire a opoziției ridică întrebări privind motivele din spatele acestui tratament preferențial.
Axa PNL – AUR: O situație interesantă se regăsește și la Petreștii de Jos, unde primăria controlată de AUR a fost tratată cu aceeași generozitate ca primăriile liberale (594.000 lei). Această egalitate perfectă între PNL și singura primărie AUR din județ sugerează o colaborare administrativă (și politică) strânsă, care sfidează retorica de la nivel central.
„Consens” sau dictat politic?
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, susține că fondurile sunt destinate infrastructurii rutiere, educației și rețelelor de utilități. Totuși, discrepanța majoră între sume — de la 430.000 la aproape 600.000 lei — este greu de justificat prin criterii tehnice precum numărul de locuitori, suprafața sau complexitatea proiectelor de cofinanțare.
„Am reușit să ajungem la un consens cu acestea (primăriile) și să sprijinim toate proiectele considerate prioritare”, declară Alin Tișe în comunicatul oficial.
Realitatea cifrelor sugerează însă că „consensul” a fost mai degrabă o aliniere la interesele de partid. Într-un județ care se pretinde a fi un model de administrație modernă, distribuția banilor publici pare să fi rămas ancorată în vechile obiceiuri: ai carnetul de partid potrivit, primești finanțarea maximă. Locuitorii din comunele PSD sau USR sunt lăsați să se întrebe dacă drumurile sau școlile lor sunt mai puțin „prioritare” doar pentru că au votat diferit față de majoritatea din Consiliul Județean.
