Noi, ca și nație, avem un instinct de a ne proteja tradițiile și obiceiurile prin a arunca în cultura altora cu pietre și noroi. Oare chiar nu putem face asta prin alte metode?
Un astfel de episod a avut loc și la Turda, în cadrul Festivalului Agrofest de weekend-ul trecut, când o cântăreață de muzică populară a decis că e momentul și locul potrivit pentru a spune cât de tare urăște alte genuri de muzică, precum renumitele și controversatele manele.
Adriana Irimieș, pentru că despre ea e vorba, între melodii, a ținut morțiș să facă o paranteză și să le mulțumească mamelor că și-au adus copiii la acest festival, deoarece astfel cei mici vor învăța care sunt tradițiile și culturile din România.
Nimic de obiectat până aici. Sunt total de acord că trebuie să ne păstrăm valorile, iar folclorul și portul popular face parte din tradiția românească, însă modul în care a încercat Irimeș să tragă un semnal de alarmă, nu cred că a fost tocmai bine gândit.
Bașii de la nunți sunt prea zgomotoși
Adriana Irimieș le-a povestit celor prezenți despre cum crede că toți ne-am săturat să mergem la nunți și să nu ne auzim între noi din cauza muzicii date prea tare, mai exact, din cauza bașilor.
E adevărat, poate fi destul de neplăcut, însă este totuși o nuntă, o petrecere, un motiv de bucurie, unde e normal ca muzica, indiferent de ce gen e, să se audă foarte tare. Dacă vrei cu adevărat să schimbi două-trei vorbe cu cineva, o poți face și afară, deoarece toată lumea face asta și nu se plânge.
A, că poate nu ne plac anumite melodii, da, e normal să nu avem aceleași gusturi, dar dacă ai ajuns să fii invitat la acea nuntă, cred că motivul tău de bucurie ar trebui să fie cei doi miri care au ales să-și unească destinele și nu muzica în sine, care oricum poate fi schimbată dacă mergi la DJ sau la formație și le spui să pună o melodie și pentru sufletul tău.
Orchestrele nu mai sunt chemate să cânte la petreceri
Ceea ce încerca să evidențieze doamna Irimieș este că din cauza noilor genuri muzicale preferate, mirii ajung să nu mai cheme orchestrele, iar artiștii, din nevoie de bani, ajung să-și îndrepte orizonturile spre alte lucruri e le pot aduce un venit.
Din nou, cred cu tărie că trebuie să ne păstrăm tradiția și cultura și să apreciem muzica folclorică. Exact așa trebuie să ne mândrim și cu artiștii noștri ce ne bucură cu melodiile lor pline de emoție și nostalgie, dar în același timp, nu poți impune nimănui să facă ceva ce nu vrea.
Chiar și așa, discursul ar fi fost ok dacă Adriana Irimeș s-ar fi oprit aici, dar nu s-a oprit.
„Am auzit o manea de toată frumusețea. Bineînțeles că ne-am retras… acasă!”
În continuare, artista a decis să le povestească celor prezenți și o experiență personală recentă. Această a povestit că a fost de curând la o nuntă și era foarte entuziasmată că va auzi taragoatele și toba, dar la primul cântec dedicat mirilor s-a cântat o manea „de toată frumusețea”, ceea ce a făcut-o pe artistă să se retragă.
Înțeleg ideea de a ne apăra tradiția, de a promova orchestrele și artiștii de folclor, dar chiar e nevoie să aruncăm cu noroi în cultura și tradițiile altora?
În cazul în care nu știe Adriana Irimieș, muzica lăutărească, taraful și manelele fac parte din cultura romilor, romi ce trăiesc în România și chiar fac parte și dintr-o categorie mare de români.
Mai mult decât atât, aceste genuri muzicale sunt interpretare în marea majoritate de către oameni de etnie romă. Faptul că muzica asta este ascultată și de români, nu schimba cu nimic faptul că romii dețin talentul necesar pentru interpretarea acestui gen muzical.
Așa cum românii au muzica folclorică și așa cum maghiarii au muzica folclorică maghiară, așa romii au muzica lăutărească, taraful și manelele. Astfel, odată ce faci astfel de afirmații, jignești o întreagă cultură.
Știați că România e țară balcanică?
Chiar dacă țara noastră este strâns legată de folclor și port popular, să nu uităm totuși că România este o țară balcanică, iar ritmurile „orientale” fac parte tot din cultura noastră.
Dacă e să ne uităm la muzica tradițională a celorlale țări balcanice, vom descoperi aceleași ritmuri. Deci dacă ne luptăm să ne păstrăm tradiția și cultura, de ce aruncăm deseori cu noroi în acest gen de muzică? Pentru anumite cuvinte sau expresii, precum „bot”, „creolină”, „regină”, „viața mea”, ”inima mea” etc?
Să vă spun o chestie, „Ai o fustă creață, creață/ Haide cu mine în verdeață” e același lucru cu „Hai Mărie pân’ la vie/ Să-ți arăt ce-ți place ție”, iar „țucă-mă bade o dată” e același lucru cu „pupa-te-aș în bot”. Cuvintele sunt diferite, ritmul e diferit, dar mesajul e același, normal, în unele melodii.
Sigur, în manele/taraf/muzică lăutărească se vorbește mult despre bani, despre avere, despre femei „numa’ una și una”, dar când Margareta Clipa a cântat „De-aș avea Doamne bani mulți/ Mi-aș ține vreo cinci drăguți” cum a fost? Extaz, nu? Bineînțeles, că aceste melodii despre bani și avere țin și despre istoria romilor, o istorie pe care nu o învățăm la școală pentru că nu e nevoie, după cum consideră mai marii țării, dar v-aș indica să vă informați.
Cu toate acestea, există manele și melodii lăutărești extrem de frumoase care te înduioșează până la lacrimi, tocmai datorită inflexiunilor pe care doar un artist care cântă astfel de melodii le poate atinge. Exact astfel de melodii înduioșătoare există și în folclorul românesc, e nevoie doar de urechile potrivite pentru a le asculta.
Încercăm să atragem tinerii spre cultură insultând muzica pe care ei o ascultă astăzi
De multe ori vedem și nu doar în cazul Adrianei Irimieș, ci și în cazul bunicilor sau chiar în cazul părinților noștri cum critică muzica pe care tinerii de azi o ascultă, cu scopul de a-i atrage pe aceștia spre muzica folclorică.
Oare nu ne gândim că astfel de metode s-ar putea să-i enerveze pe tineri și să continuie să asculte același gen muzical doar pentru a ne enerva? De ce facem asta? Credeți că nu mai există alte metode?
Cred că acum e momentul să ne amintim câți tineri ascultă Subcarpați, o trupă ce a preluat melodii din folclor și le-au transformat în ceva modern, dar au păstrat esența. Astfel de lucruri mai face și Delia sau Irina Rimes, iar tinerii îi ascultă cu foarte mare drag, iar la concerte strigă „Folclorul e oxigen”.
Dacă ne-am vedea fiecare de treabă, tare fericiți am mai fi
Întrebarea mea e, de câte ori ați auzit un cântăreț de manele/muzică lăutărească/taraf, să arunce cu noroi în alți interpreți de un gen muzical diferit? Vă spun eu, rareori, dar cu toate acestea, continuăm să jignim o întreagă cultură doar pentru că nouă, personal, nu ne place.
Cred că dacă ne-am vedea fiecare de părticica lui, am fi tare fericiți. Nu-ți ia nimeni pâinea de la gură intenționat. Este doar un gen muzical ce place unei categorii mari de români, iar dacă mirii aleg că vor la nuntă un taraf sau o manea, e alegerea lor pentru că e seara lor specială. Nici nu mai contează ce vrei tu ca invitat.
Nu contest importanța muzicii populare, din contră, o respect și o prețuiesc, mai ales că este un gen muzical ce mă leagă de bunica mea și chiar și eu o promovez de câte ori pot prin video-uri și fotografii, dar în același timp, aleg să înțeleg fiecare cultură în parte și să nu arunc cu pietre doar pentru a-mi proteja tradițiile și obiceiurile.
Probabil că doamna Irimieș nici nu s-a gândit prea mult la ce va scoate pe gură și deși a încercat să transmită un mesaj cu adevărat important, să nu ne uităm tradițiile și cultura, a dat cu noroi într-o altă cultură ce nu are nici o treabă cu dumneaei. Mai mult decât atât, țin să o informez că în Turda există o comunitate de romi destul de mare, deci nu era nici locul și nici momentul potrivit pentru astfel de remarci.
Acest articol a fost scris de o jurnalistă de etnie romă ce își iubește și respectă cultura și muzica tradițională.
Imaginile au fost surprinse de agoramedia.ro
Ilinca DANDOCZI – jurnalist TurdaNews
TurdaNews este un portal informativ deschis oricărei persoane care vrea să-şi exprime opinia, în mod public, indiferent că e vorba de oameni politici, sportivi, oameni de afaceri, profesori, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile, cadre didactice etc. Ne puteţi transmite opinia dvs, pe diverse teme de interes, la adresa redactia@turdanews.net.
