O misiune de audit recentă a Camerei de Conturi Cluj a scos la iveală deficiențe grave și generalizate în gestionarea banilor publici la Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Comuna Băișoara. Auditorii au fost atât de neplăcut surprinși de situația găsită, încât au emis o „concluzie contrară”, semnalând neconformități semnificative în perioada 2023-2024.
Iată principalele nereguli care pun sub semnul întrebării capacitatea administrativă a primăriei din celebra stațiune clujeană:
1. Redevețe miniere „uitate” și prejudicii neîncasate
Una dintre cele mai grave constatări vizează relația cu firmele care exploatează resursele minerale din zonă. Primăria nu a urmărit declararea și plata la termen a redevențelor miniere. Deși o societate (Comsis Service SRL) a exploatat resurse, primăria a înregistrat creanțele abia la momentul încasării (septembrie 2025) și nu trimestrial, cum cere legea.
Impact: S-au identificat diferențe de 108.886 lei la redevențe și accesorii neînregistrate de 44.064 lei. Mai mult, pentru unele trimestre din 2024, agentul economic nici măcar nu a depus declarațiile fiscale, fără ca primăria să ia măsuri.
2. Pensiuni impozitate ca simple locuințe
Băișoara, zonă cu potențial turistic ridicat (Muntele Băișorii, Buscat), pierde bani grei din cauza modului de impozitare a clădirilor. Auditorii au descoperit că nouă structuri de primire turistică, care își făceau reclamă activă pe internet, erau impozitate ca și clădiri rezidențiale, deși legea le obligă la tarifele mult mai mari specifice clădirilor nerezidențiale.
Cauza: Proprietarii nu au declarat destinația reală, iar primăria nu a efectuat inspecții fiscale pe teren din cauza „numărului redus de personal”.
3. Haos în gestionarea chiriilor și a domeniului public
Primăria pare să fi ignorat chiar și măsurile dispuse de Curtea de Conturi la auditul precedent (din 2021).
Nereguli identificate: Contracte dublate în sistemul informatic, scadențe setate eronat și neîncasarea penalităților de întârziere.
Situații concrete: Nu s-a reglementat situația punctului de alimentație de la pârtia de schi și nici utilizarea terenului de fotbal sintetic folosit de un operator privat. Există riscul ca multe creanțe să se prescrie deoarece nu s-au transmis somații sau înștiințări de plată timp de 5 ani.
4. Raportări contabile „umflate”
În cadrul programului „Anghel Saligny”, primăria a raportat venituri de 1,43 milioane lei în mod eronat. Sumele au fost trecute în contabilitate doar la momentul încasării, nu la momentul depunerii cererilor de plată, ceea ce a dus la o supraevaluare a rezultatului patrimonial pe anul 2024.
5. Control intern inexistent
Dincolo de cifre, auditul a relevat o lipsă cronică de organizare. Standardele de control intern (Etică, Managementul Riscului, Monitorizare) sunt fie neimplementate, fie aplicate doar „pe hârtie”.
Nu există un Cod de conduită etică.
Fișele de post ale angajaților nu au mai fost actualizate din anul 2012.
Persoana care ar trebui să verifice plățile (Control Financiar Preventiv) este aceeași care întocmește documentele de plată, încălcându-se principiul separării atribuțiilor.
Concluzia Curții de Conturi: Managementul instituției a dat dovadă de o implicare insuficientă, punând în pericol bugetul local prin neaplicarea măsurilor de executare silită (popriri, sechestre) asupra datornicilor. Primarul Marius Top a fost somat să implementeze un set extins de recomandări până la termenele limită din iunie și decembrie 2026.
