Mai mulți turdeni reclamă faptul că deșeurile vegetale provenite din gospodării nu mai sunt ridicate de operatorul de salubritate. Problema a ajuns și în Consiliul Local Turda, unde aleșii locali au cerut explicații și soluții pentru locuitorii din zonele de case.
Iarba cosită, frunzele, crengile și resturile rezultate din curățarea grădinilor reprezintă o problemă mai ales în perioadele în care se efectuează lucrări de întreținere a gospodăriilor. Potrivit discuțiilor din legislativul turdean, Supercom nu colectează în prezent aceste deșeuri de la case, în timp ce pentru asociațiile de proprietari există o procedură distinctă.
Cristian Felezeu cere explicații privind compostoarele individuale
Consilierul local PMP Cristian Felezeu a adus în discuție și echipamentele prevăzute în proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Cluj.
„La înființarea CMID, toate municipiile beneficiau de stații de compost în zona de case. Au fost livrate sau care este motivul pentru care s-a renunțat la ele?”, a întrebat consilierul local.
Întrebarea este susținută de informațiile publicate chiar de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan Cluj. În prezentarea oficială a proiectului SMID apare achiziționarea a 21.000 de unități de compostare individuală, cu o capacitate de 220 de litri, unul dintre obiectivele declarate fiind promovarea compostării în gospodării.
Documentele publice consultate nu precizează însă câte dintre aceste compostoare au fost repartizate municipiului Turda, dacă au fost distribuite populației și care este situația lor actuală. Acestea sunt aspecte asupra cărora administrația locală și ADI Eco-Metropolitan ar putea oferi clarificări.
Adrian Nap: „Supercom nu are nicio obligație să le ducă”
Viceprimarul municipiului Turda, Adrian Nap, a explicat că deșeurile vegetale au fost ridicate de la blocuri și transportate la compostare, însă situația este diferită în cazul gospodăriilor individuale.
„De la case, nu, pentru că nu există o acoperire legală. Supercom nu are nicio obligație să le ducă. De la asociațiile de proprietari de la blocuri se ridică, pentru că există protocol cu Primăria, fiind asumată ridicarea deșeurilor vegetale”, a declarat viceprimarul.
Potrivit acestuia, preluarea poate fi făcută și contra cost, în baza unei solicitări, iar pentru introducerea unui sistem destinat zonelor de case ar trebui realizat un proiect separat și stabilită sursa de finanțare.
Adrian Nap a mai anunțat că, din luna septembrie, ar urma să fie deschis gratuit Centrul de colectare prin aport voluntar de pe strada 22 Decembrie 1989. Pentru ca facilitatea să reprezinte o soluție reală, turdenii trebuie să afle programul exact, data deschiderii și categoriile de deșeuri care vor putea fi predate.
La Cluj-Napoca, Supercom ridică deșeurile vegetale de la poarta gospodăriilor
Un exemplu relevant vine chiar din același județ și îl are în centru pe același operator de salubritate.
În martie 2026, Primăria Cluj-Napoca și Supercom au organizat o campanie de colectare a deșeurilor vegetale de la gospodăriile individuale. Resturile au fost ridicate direct de la porțile locuințelor, gratuit, în limita unui metru cub pentru fiecare gospodărie.
Iarba și frunzele trebuiau depozitate în saci, iar crengile legate în mănunchiuri. Pentru cantitățile care depășeau limita gratuită, Supercom oferea preluarea contra cost, pe baza unei solicitări. Cetățenii aveau și posibilitatea să transporte deșeurile la două puncte de colectare prin aport voluntar.
Nu a fost vorba despre o acțiune singulară. Și în iunie 2025, Primăria Cluj-Napoca și Supercom au organizat o campanie similară, tot cu ridicare gratuită de la gospodării în limita unui metru cub.
Aceste exemple nu demonstrează automat că Supercom are aceeași obligație contractuală și la Turda. Ele arată însă că serviciul poate fi organizat printr-o campanie sau o înțelegere formală între administrația locală și operator, cu reguli, cantități și surse de finanțare clar stabilite.
Ce soluții folosesc alte administrații locale?
În municipiul Bistrița, în martie 2026, a fost organizată o campanie gratuită de colectare a deșeurilor vegetale, pe baza unui program stabilit pentru cartiere și localitățile componente. Cantitatea admisă a fost de 240 de litri pentru fiecare gospodărie, deșeurile fiind depozitate în recipiente sau saci.
La Deva, administrația locală a ales o altă variantă: amenajarea temporară a 32 de puncte speciale în care locuitorii au putut depune gratuit iarba, frunzele și resturile provenite din toaletarea arborilor și arbuștilor.
Prin urmare, administrațiile locale folosesc mai multe variante: ridicarea periodică de la poarta gospodăriei, campanii sezoniere, puncte temporare, centre de colectare prin aport voluntar, compostoare individuale sau preluarea contra cost a cantităților suplimentare.
O soluție există, dar trebuie organizată și finanțată
Situația de la Turda nu pare să țină de imposibilitatea tehnică a colectării, ci de modul în care serviciul a fost prevăzut contractual și finanțat. Exemplul din Cluj-Napoca arată că Supercom poate ridica gratuit deșeurile vegetale de la gospodăriile individuale atunci când municipalitatea organizează o campanie și stabilește condițiile de colectare.
În aceste condiții, administrația turdeană trebuie să clarifice public ce s-a întâmplat cu unitățile individuale de compostare prevăzute prin SMID, de când va funcționa efectiv centrul de pe strada 22 Decembrie 1989 și dacă poate fi introdusă măcar o campanie sezonieră de ridicare a resturilor vegetale din zonele de case.
Până la apariția unei asemenea soluții, locuitorii rămân cu o întrebare justificată: dacă acest serviciu poate fi oferit de Supercom în Cluj-Napoca, de ce nu poate fi organizat și la Turda?
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
