Se tot vorbește în spațiul public despre ”publicitatea” din bani publici, însă nimeni nu a analizat subiectul în mod obiectiv, fără ipocrizie, prezentând toate fațetele acestei probleme, pentru o înțelegere mai profundă.
În primul rând, trebuie precizat că majoritatea instituțiilor publice din România sunt nevoite să apeleze la diverse forme de publicitate, iar pentru asta trebuie să plătească bani. În această situație sunt și primăriile, care au obligații de a anunța desfășurarea unor ședințe de Consiliu Local, popularizarea unor anunțuri de angajare, a unor licitații sau chiar transmiterea unor informații de interes public.
În al doilea rând, toate instituțiile de media din zona noastră sunt instituții private (excepție face TVR Cluj și Radio Cluj, la nivel județean), care funcționează pe baza unor principii economice. Pe cale de consecință, ele funcționează și se dezvoltă pe baza veniturilor pe care le au. Iar în acest context, este absolut normal să existe o cerință financiară pentru publicarea anumitor comunicate de genul celor prezentate anterior. Tocmai pentru că nu există o relație de subordonare sau de ”obligație” față de instituțiile publice.
În al treilea rând, inclusiv partidele politice folosesc tot bani publici pentru a se promova, pentru că sunt finanțate din bugetul de stat, în funcție de performanțele electorale înregistrate la ultimele alegeri. Așa că indiferent dacă vorbim despre comunicate/bannere în presa locală sau bannere publicitare prin intermediul platformelor de publicitate ale Google sau Facebook (ca să amintim doar două din cele mai mari platforme online de acest gen), banii provin tot de la bugetul de stat, fiind bani publici (așa este legea în acest moment, dar există discuții lansate de Expert Forum prin care se solicită reducerea acestor sume acordate partidelor politice).
Atenție la manipulări!
În spațiul public apar multe informații trunchiate sau denaturate, în ceea ce privește această formă de achiziție publică. Pentru că în spatele transmiterii acestor informații sunt și diverse interese (personale, politice, economice sau combinate). Un exemplu concret este faptul că un site local a lansat informația că Primăria Turda își face propagandă și publicitate de peste 570.000 de lei pe an.
Fals! În realitate, sumele destinate unor cheltuieli de tip publicitar s-au ridicat la 98.700 lei, conform anunțului de achiziție publică postat pe siteul Primăriei Turda, în luna aprilie 2023, când s-a demarat procedura de achiziție publică a acestor servicii (un anunț similar există și la Compania de Apă Arieș). Anunțul este o invitație de participare la această procedură de achiziție publică pentru toate organele de media interesate, existând un caiet de sarcini în care sunt precizate condițiile de achiziție, în funcție de audiență (sunt informații publice, disponibile online oricărei persoane interesate).
Confuzia vine din faptul că, din neștiință sau din rea intenție, persoana care a prezentat informația în acest mod a inclus în această sumă și banii care pot fi cuprinși în diverse proiecte europene, unde există obligații de cheltuieli publicitare în acest sens (pliante, panouri informative, organizare conferințe de presă, alte forme de publicitate prevăzute în respectivele contracte etc). Ori, dacă Uniunea Europeană te obligă să amplasezi panouri informative privind obiectivul investiției și faptul că a fost susținut cu bani europeni, unde este ”propaganda” de care amintea respectivul?!
Revenind la contractele de achiziție publică, prin intermediul unor proceduri transparente, nu există nicio condiționalitate în ceea ce privește politica editorială (adică, nu ai nicio obligație în ceea ce privește ”lauda” cuiva), este deschisă tuturor organelor de media interesate care își desfășoară activitatea în mod legal (pentru că sunt ”organe de media” care se pretind ca atare, deși legal nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze), iar criteriul de atribuire al contractelor, din punct de vedere financiar, este stabilit exclusiv pe baza unei formule de calcul care are la bază audiența locală înregistrată de un site. Practic, cea mai corectă abordare!
Banul public și transparența…
Este adevărat, nu toate instituțiile publice din zona noastră folosesc metode de achiziție publică transparente, de genul celei menționate anterior. Sunt și situații de ”alte criterii”, în care se ține cont de audiență doar în mod aparent sau chiar deloc, uneori aceste relații contractuale și sumele din spatele lor fiind stabilite (chiar din pix!) pe criterii mai obscure.
De regulă, beneficiarii acestor criterii mai obscure sunt tocmai siteurile care nu au audiență, iar de aceste situații au beneficiat și marii detractori locali ai zilelor noastre (există dovezi). Acolo unde sunt contracte care nu se bazează pe datele privind audiența, acele contracte au în sparte alte interese.
Principiile după care se ghidează CAA și Primăria Turda în achiziția serviciilor de publicitate:
– transparență în ceea ce privește procedura de selecție și modul de calcul al valorii contractuale (prin publicarea caietului de sarcini al achiziției publice, pe siteul propriu)
– stabilirea publicului-țintă și evaluarea audienței prin prisma impactului avut la nivelul acestui public (cetățenii din Turda sau din Turda-Câmpia Turzii, în cazul CAA)
– posibilitatea de participare la procedura de achiziție publică a oricărui organ de media interesat, care funcționează legal și care poate prezenta date de audiență certificate de o terță entitate
– utilizarea unei formule de calcul prestabilite pentru stabilirea valorii contractuale aferente fiecărui organ de media care a depus oferte valide, în raport cu suma totală anunțată ca disponibilă pentru această achiziție publică
– încheierea contractelor cu orice organ de media care a depus o ofertă validă, iar apoi a confirmat modul de calcul și suma stabilită, pentru fiecare caz în parte
– lipsa oricărei ingerințe în partea editorială a organelor de media semnatare ale contractelor, care sunt redactate exclusiv pentru prezentarea serviciilor contractate și a altor detalii contractuale de acest gen
– transparență totală în privința contractelor încheiate și a sumelor menționate în fiecare contract de acest gen, în fiecare caz în parte, prin publicarea contractului-cadru care se încheie cu fiecare organ de media și existența sumelor stabilite contractual cu fiecare organ de media, în mod public, prin intermediul sistemului public de achiziții electronice (SICAP).
Exemplul din pandemie
În pandemie, Guvernul României a anunțat că va achiziționa spațiu publicitar de la organele de media care funcționează în mod legal, pentru transmiterea unor informații către cetățeni (practic, era vorba despre un banner publicitar).
TurdaNews, unul dintre siteurile deținute de Geflo Media SRL (acționar unic: Gelu Florea), a aplicat la această procedură. Acel contract nu avea niciun angajament din partea organului de media că se va supune unor ”ordine” guvernamentale. Dovadă stau pozițiile publice pe care mi le-am asumat pe perioada pandemiei.
La final, când Secretariatul General al Guvernului României (SGGR) a încercat să nu-și respecte contractul, respectiv nu a plătit integral ultima factură privind prestarea serviciului (publicare banner publicitar pe siteurile deținute de Geflo Media SRL, care au aplicat la procedura de achiziție), nu am ezitat să dăm în judecată SGGR-ul! Tocmai pentru că o relația contractuală NU înseamnă o relație de subordonare.
