România nu riscă, în acest moment, să rămână brusc fără benzină și motorină, însă o combinație de atacuri asupra infrastructurii petroliere, blocaje în Marea Neagră și tensiuni în Orientul Mijlociu ar putea declanșa o nouă explozie a prețurilor la pompă.
Avertismentul este lansat de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care susține că România intră nepregătită într-o posibilă criză petrolieră regională.
Expertul atrage atenția că problema nu este inexistența petrolului la nivel mondial, ci capacitatea României de a-l cumpăra, transporta și rafina suficient de repede, înainte ca prețurile și concurența regională să crească.
România produce doar o mică parte din petrolul de care are nevoie
Deși România este încă producător de petrol, extracția internă nu acoperă necesarul rafinăriilor. Puțin peste un sfert din cantitatea procesată provine din producția internă, iar aproximativ trei sferturi trebuie aduse din import.
Principalele surse sunt Kazahstanul, Azerbaidjanul și alte state din regiune.
Această situație face ca România să depindă nu doar de furnizori, ci și de conducte, terminale maritime, petroliere, companii de asigurări și de siguranța navigației în Marea Neagră.
O defecțiune sau un atac asupra unei singure verigi poate fi gestionat. Problemele apar atunci când mai multe rute sunt afectate simultan.
Petrol kazah, transportat prin infrastructură rusească
Kazahstanul este unul dintre cei mai importanți furnizori de țiței pentru România. În 2025, valoarea importurilor românești de petrol brut din această țară ar fi fost de aproximativ 2,77 miliarde de dolari.
Însă petrolul kazah nu ajunge direct în România. Cea mai mare parte este transportată prin conducta Caspian Pipeline Consortium și încărcată în nave la terminalul Novorossiisk, aflat în Rusia.
Prin urmare, chiar dacă materia primă provine din Kazahstan, livrarea depinde de infrastructura rusească și de securitatea transportului naval printr-o zonă afectată de război.
Atacurile asupra terminalelor și infrastructurii CPC au provocat deja reduceri ale producției în Kazahstan, deoarece petrolul nu mai putea fi evacuat în ritmul obișnuit.
Petromidia nu poate schimba petrolul de pe o zi pe alta
Rafinăria Petromidia este esențială pentru piața românească de carburanți și este adaptată în special procesării țițeiului kazah.
Dacă livrările prin CPC sunt întrerupte câteva zile, rafinăria poate utiliza stocurile existente și cargourile deja contractate. O criză care durează câteva săptămâni schimbă însă radical situația.
Companiile trebuie să găsească alte tipuri de petrol, să negocieze noi contracte, să identifice nave disponibile și să verifice dacă rafinăriile pot procesa materia primă alternativă.
Nu orice petrol are aceleași caracteristici. Diferențele de densitate, conținut de sulf și randament pot influența atât procesul tehnologic, cât și cantitatea de motorină obținută.
Chiar dacă există alternative, acestea pot fi mai scumpe și pot necesita transport pe distanțe mai mari.
De ce poate crește motorina chiar dacă petrolul se ieftinește
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei este că evoluția prețului petrolului brut nu se reflectă automat și imediat în prețul motorinei.
Motorina poate continua să se scumpească inclusiv atunci când petrolul Brent se ieftinește, dacă oferta de produse rafinate rămâne redusă.
Reducerea exporturilor din Rusia, stocurile scăzute și capacitatea limitată a rafinăriilor europene pot menține prețul motorinei la un nivel ridicat.
Între aprilie și mai 2026, România ar fi fost singura țară din Uniunea Europeană în care motorina s-a scumpit, cu aproximativ 1,6%, în timp ce în restul statelor membre prețurile au scăzut.
Dumitru Chisăliță consideră că această evoluție indică o vulnerabilitate a pieței românești: majorările externe sunt transferate rapid către consumatori, în timp ce ieftinirile ajung mai greu la pompă.
Motorina poate provoca un val de scumpiri în economie
O eventuală criză a motorinei nu ar afecta doar șoferii.
Acest carburant este utilizat în transportul rutier, agricultură, construcții, distribuția alimentelor, serviciile de intervenție și în numeroase activități industriale.
O creștere semnificativă a prețului s-ar putea transmite rapid în tarifele de transport și în costurile de producție.
În final, efectele ar putea fi resimțite în prețurile alimentelor, materialelor de construcții și produselor de larg consum.
Din acest motiv, expertul descrie motorina drept „sângele economiei românești”.
Constanța, poarta energetică a României
Portul Constanța a căpătat o importanță strategică tot mai mare după declanșarea războiului din Ucraina.
Prin port sunt transportate carburanți, cereale și mărfuri destinate atât României, cât și altor state din regiune.
Importurile de motorină prin Constanța ar fi crescut de la aproximativ 1,6 milioane de tone în 2021 la circa 4,4 milioane de tone în 2024.
Creșterea volumelor este un succes comercial, dar și un risc. Cu cât mai multe fluxuri sunt concentrate într-un singur punct, cu atât consecințele unei perturbări devin mai grave.
Nici măcar nu este nevoie ca portul să fie atacat direct. Creșterea riscului perceput poate determina companiile de transport să evite zona, iar asigurătorii să majoreze tarifele.
Petrolierele pot întârzia, comercianții pot solicita prețuri mai mari, iar toate costurile suplimentare ajung, în cele din urmă, la consumator.
Ce se poate întâmpla în următoarele săptămâni
Analiza Asociației Energia Inteligentă prezintă mai multe posibile evoluții.
În scenariul optimist, operațiunile CPC sunt reluate rapid, iar tensiunile internaționale nu se agravează. România ar putea avea carburanți suficienți, dar la prețuri ridicate.
Într-un scenariu intermediar, în care perturbările durează între două și patru săptămâni, România ar putea intra într-o competiție directă cu alte state pentru petrol și motorină.
Pot apărea noi scumpiri, întârzieri ale navelor, reducerea stocurilor comerciale și presiuni asupra rafinăriilor.
Companiile ar putea limita temporar exporturile, iar costurile agriculturii și transporturilor ar putea crește.
Scenariul cel mai grav presupune afectarea simultană a conductei CPC, a transporturilor prin Marea Neagră și a fluxurilor din Orientul Mijlociu.
În această situație, unele benzinării sau regiuni s-ar putea confrunta temporar cu lipsa anumitor produse.
Nu ar fi vorba despre dispariția completă a carburanților, ci despre întârzieri, limitări contractuale, prețuri foarte mari și prioritizarea unor clienți strategici.
Rezervele există, dar nu pot rezolva orice criză
Autoritățile afirmă în mod obișnuit că România dispune de stocuri suficiente de petrol și carburanți.
Dumitru Chisăliță susține însă că simpla existență a rezervelor nu înseamnă că acestea pot fi folosite imediat și în orice condiții.
Este important ce produse sunt depozitate, unde se află, cine le controlează și în cât timp pot fi distribuite.
Rezervele pot acoperi o întrerupere temporară, dar nu pot compensa pe termen lung reducerea importurilor, scăderea activității rafinăriilor și creșterea simultană a cererii regionale.
Expertul solicită autorităților să comunice public câte zile de consum pot fi acoperite și ce cantitate din rezerve este reprezentată de motorină, benzină sau țiței.
Pericolul plafonării prețurilor
În cazul unei crize, prima reacție a autorităților ar putea fi plafonarea prețurilor sau a adaosurilor comerciale.
O astfel de măsură poate limita temporar scumpirile, dar nu poate produce petrol și nu poate aduce nave suplimentare în Portul Constanța.
Dacă importatorii nu își pot recupera costurile de transport, asigurare și risc, aceștia pot redirecționa marfa către piețe mai profitabile.
România concurează pentru aceleași volume cu Bulgaria, Ungaria, Serbia, Turcia și Ucraina.
Un preț impus administrativ, care nu acoperă costurile reale, poate face ca furnizorii să prefere alte destinații.
În acest mod, o criză de preț s-ar putea transforma într-o problemă de disponibilitate.
Soluția propusă: monitorizare zilnică, nu reacții după scumpiri
Președintele Asociației Energia Inteligentă propune înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică.
Acesta ar trebui să urmărească permanent livrările prin CPC, producția rafinăriilor, stocurile de carburanți, navele care se îndreaptă spre Constanța și costurile asigurărilor maritime.
România ar trebui să contracteze din timp petrol din surse alternative, inclusiv Azerbaidjan, Africa de Nord, Marea Nordului, Statele Unite și zona Mediteranei.
În același timp, rafinăriile ar trebui să verifice ce alte sortimente de petrol pot procesa fără reduceri semnificative de producție.
Pentru situații de urgență ar trebui stabilite și domeniile care primesc carburant cu prioritate: serviciile de intervenție, apărarea, agricultura, transportul public, distribuția alimentelor și infrastructurile critice.
România nu este în pragul penuriei, dar riscurile cresc
Analiza nu susține că România va rămâne inevitabil fără carburanți.
Țara are producție internă, rafinării, depozite și acces la Portul Constanța. Aceste avantaje oferă o anumită protecție în fața unei crize.
Problema este că toate aceste capacități depind în mare măsură de importuri și de rute aflate în apropierea unor conflicte militare.
În lipsa unei pregătiri din timp, România riscă să ajungă prea târziu la volumele disponibile și să plătească mai mult decât alte state.
„Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
