În mod normal, un Consiliu Local ar trebui format din oameni competenți, practici, care să urmărească interesul cetățeanului, în primul rând, pentru că asta a spus (și a jurat) fiecare consilier local, atunci când și-a câștigat mandatul.

Din păcate, de multe ori avem parte de niște discuții sterile, care exced interesul cetățeanului, fiind mai degrabă exemple de genul ”să vă arăt ce deștept îs”, ”mă opun, de dragul de a fi contra” sau ”

Un astfel de exemplu a fost și ședința din 11 august 2023 (ordinea de zi poate fi citită AICI), când consilierul USR Turda, Adrian Teban, s-a opus unor proiecte de hotărâre care vizau, în esență, modernizarea mai multor străzi din municipiul Turda (exemple: Câmpiei, Luncii, Traian, Crișan, Brâncoveanu, Alba Iulia, Petru Maior, Răsăritului etc).

Context. Pe ordinea de zi a ședinței au fost promovate mai multe proiecte de hotărâre care vizau, în esență, modernizarea unor străzi, prin intermediul fondurilor europene alocate pentru anumite coridoare integrate de mobilitate urbană.

Precizare. Municipiul Turda nu poate accesa direct bani europeni pentru ”asfaltări” (nu există axe de finanțare europeană pentru un municipiu de talia Turzii, care să permită finanțarea unor astfel de lucrări). În acest context, administrația locală a găsit niște ”portițe” care permit astfel de lucrări pe bani europeni, integrate în alte proiecte.

De exemplu: asfaltarea unor străzi din cartierul Băi a fost posibilă doar după ce zona a fost declarată de ”interes turtistic”, iar pe baza acestei decizii s-au atras ulterior banii pentru asfaltrare, în ideea modernizării infrastructurii turistice.

Un alt exemplu: străzile principale care au fost asfaltate, sunt în lucru sau urmează să fie asfaltate (gen 22 Decembrie 1989, Libertății, Piața 1 Decembrie 1918, Andrei Șaguna, Axente Sever, Avram Iancu, Clujului, A.I.Cuza, Ștefan cel Mare, Calea Victoriei etc), au fost integrate în cadrul proiectului de mobilitate urbană, care vizează ideea implementării unor sisteme de transport ecologice (autobuze electrice), a unor piste de biciclete (inclusiv sisteme gratuite de bike-sharing). Doar astfel s-a putut utiliza ideea de mobilitate urbană, prin care să se poată atrage bani europeni și pentru modernizarea străzilor și a trotuarelor.

Poziția lui Teban. Adrian Teban, consilier local USR Turda, s-a opus acestor proiecte. La baza opțiunii sale a stat faptul că a făcut niște ”calcule”, din care îi rezultau că pe acele străzi ar trece mii de bicicliști zilnic, conform unor interpretări pe care le-a făcut pe marginea studiului făcut de o firmă de specialitate. Lucru pe care nu-l crede a fi viabil. Așa că se opune proiectelor.

Esența proiectelor. Discuția sterilă este un exemplu despre cum aleșii turdenilor sunt în stare să dea cu piciorul fondurilor europene, fără să țină cont de faptul că esența acestor proiecte este modernizarea acelor străzi, nu câți bicicliști trec sau nu pe străzile respective. Dacă e să ne raportăm la interesul cetățenilor, acesta este clar pro-modernizarea străzilor! Amănunte de genul ”câte biciclete trec” sau dacă trec sau orice altceva, nu sunt decât ”detalii” care nu contează din perspectiva soluției pentru rezolvarea problemei privind asfaltarea unor străzi. Iar consilierii locali trebuie să învețe să se raporteze la interesul cetățeanului, dincolo de ”contrele” politice care apar în orice democrație și în orice instituție de reprezentare, clădită pe sistemul dual al Puterii și al Opoziției.

Nu e doar un caz. Iar acest exemplu, din păcate, nu e doar un caz. Mai putem adăuga și strada 22 Decembrie 1989, că este exemplul ”clasic”. Pe de o parte, sunt discuții privind modul în care sunt anumite situații concrete neconforme. Le-am sesizat și noi! Însă, dincolo de asta (care sunt lucruri care se rezolvă, prin intervenții punctuale), nu trebuie să pierdem esența subiectului ”Strada 22 Decembrie 1989”: strada arată acum MULT MAI BINE decât era înainte de lucrări! Ori, din perspectiva cetățeanului onest, ăsta e lucrul care contează!