Lili Oniș: Turda, orașul nostru iubit!

E dimineață și cafeaua aburindă mă trezește complet. Sunt încă în Spania, cu ai mei, dar dorul de casă e aici, viu. De dimineață, știri și pregătiri pentru întoarcerea acasă. Citesc o pagină care îmi place tare, despre Turda și scriu chiar acum despre asta.

Turda este un oraș vechi cu o istorie aparte, care uimește mereu prin sufletul său. Situat în chiar inima Ardealului, orașul poartă în fiecare stradă, în fiecare clădire, în fiecare om o poveste ce merită spusă. Nu vorbim doar despre o așezare geografică ci despre un adevărat tezaur de natură, muncă, tradiție și credință.

Turda a fost mereu un loc al întâlnirilor, un loc unde s-au așezat oameni de neamuri diferite, aici s-au ridicat mereu biserici sau s-au ținut târguri importante cu negustori din ținuturi îndepărtate. Toate aceste lucruri au dat orașului o valoare aparte și o bogăție rară. Aici trecutul se împletește cu prezentul, conviețuind împreună, aici identitatea se clădește din diversitate și legături trainice.

Casele vechi, străzile pline de trecut, teii plini de floare și Salina  sau lacurile balneare din zonă fac din orașul Turda un loc pe care tot mai mulți turiști îl vizitează. Pe malul Arieșului stau amintiri cu o copilărie adevărată, cu picnicuri de duminică în familie, cu pași nesfârșiți spre Băile Sărate, acolo unde omul s-a bucurat de natura binefăcătoare.

Turda…

Citesc mai departe pagina „Istorie, legende urbane, mister despre Municipiul Turda” și  știu că din adâncuri vine frumusețea. Privesc departe. Cheile Turzii, rezervație naturală cu minuni extraordinare, unice în lume, cu o varietate extraordinară de plante, păsări, fluturi, toate specii protejate pentru păstrarea frumuseții locului, care taie răsuflarea ori de câte ori ai vedea-o. Ni se întâmplă tuturor. Acolo, în șipotul pârâului  Hășdate, curg chiotele de bucurie a copiilor unor vremuri trecute dar vii în memoria colectivă, acolo s-au înfiripat primele iubiri, acolo am atins cu toții muntele pentru prima dată în viață. Sus, la cruce urcau doar cei mai îndrăzneți și poveștile de atunci se spun acum nepoților.

Scriu aceste rânduri cu sufletul aproape de cer. M-am născut aici, trăiesc aici, iubesc aici, visez aici și oriunde m-aș duce în lume, aici e casa mamei mele, a dorului meu, a Ardealului meu și a neamului meu.

• Citește și: Gelu Florea: Spiritul milenar al acestui oraș ne-a arătat că atunci când suntem uniți, imposibilul devine posibil!

Aici, Ion Rațiu s-a luptat pentru democrație, dând României unul din cei mai importanți oameni politici, de aici Stela Furcovici a dat viață personajului Ecaterina Teodoroiu, aici Obeliscul lui Mihai Viteazu ne amintește de vitejia unui domnitor uimitor și poveștile la gura sobei nu vor muri niciodată.

Scriu pe terasă. Vântul rece îmi amintește de legenda vântului, de cele 7 izvoare turdene, de darul zeilor, de luminile de pe dealul cetății, de Turda, locul natal. Aici sunt rădăcinile mele! Aici culorile dansează în flamuri. Aici soarele mă strigă pe cer și verdele cu iarba mea dragă, mă cheamă acasă. Ca-ntr-o poveste de dor, sub cerul albastru ca o lacrimă de peruzea.

Ochii scrutează locul. Inima mea știe. Vin acasă. La Turda. Locul copilăriei mele, a viselor mele, al împlinirilor mele. Lucrez la noua mea carte. E aproape gata! Și curg boabe de rouă…

Lili ONIȘ – jurnalist