O comună aflată la numai 16 kilometri de Cluj-Napoca încearcă să inverseze unul dintre cele mai grave fenomene ale României rurale: îmbătrânirea și depopularea. La Aiton, administrația locală și Biserica Reformată au pus în practică trei soluții pentru atragerea familiilor tinere: terenuri concesionate, parcele oferite gratuit și case complet finisate, închiriate pe termen lung la prețuri accesibile.
În urmă cu aproximativ un deceniu, comuna Aiton, formată din satele Aiton și Rediu, se confrunta cu o perspectivă sumbră. O analiză realizată de administrația locală arăta că 80% dintre locuitori aveau peste 70 de ani. Cu o populație de aproximativ 900 de persoane, localitatea risca să intre într-un declin demografic greu de oprit.
Astăzi, la marginile și în centrul comunei au apărut trei zone noi de locuire. Acestea sunt rezultatul unei strategii neobișnuite pentru România rurală, prezentată într-un amplu reportaj publicat de „Weekend Adevărul”.
În loc să aștepte investitori sau soluții venite de la autoritățile centrale, comunitatea și-a folosit terenurile pentru a atrage oameni noi și pentru a-i ajuta pe tinerii localnici să rămână acasă.
Terenuri lângă Cluj, concesionate la o fracțiune din prețurile orașului
La intrarea în Aiton dinspre Cluj-Napoca se conturează un cartier cu aproximativ 40 de case. Primăria a introdus în intravilan șase hectare de pășune, a realizat documentația urbanistică și a împărțit suprafața în 45 de parcele de câte 950-1.000 de metri pătrați.
Loturile au fost concesionate prin licitație pentru 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire sau cumpărare. Prețul mediu a ajuns la aproximativ 22-23 de euro pe metrul pătrat, ceea ce înseamnă în jur de 23.000 de euro pentru o parcelă de 1.000 de metri pătrați.
La semnarea contractului, beneficiarii au achitat 30% din sumă, iar diferența poate fi plătită în următorii zece ani. Condiția esențială este ca aceștia să construiască, iar la recepția locuinței să își stabilească domiciliul în Aiton.
În schimb, Primăria și-a asumat introducerea utilităților și refacerea infrastructurii rutiere.
Interesul a fost atât de mare încât pentru unele loturi au existat mai mulți ofertanți. Majoritatea noilor veniți sunt clujeni, iar o parte dintre ei sunt maramureșeni stabiliți anterior în Cluj-Napoca, potrivit informațiilor prezentate de primarul Nicolae Făgădar în reportajul „Adevărul”.
Arhitectură unitară, în locul construcțiilor haotice
Noile case nu au fost ridicate exclusiv după gustul fiecărui proprietar. Beneficiarii au avut la dispoziție câteva modele, cu reguli clare privind înălțimea clădirilor, forma acoperișului, tipul de țiglă și culorile fațadelor.
Rezultatul este un ansamblu coerent, inspirat din arhitectura tradițională a zonei, dar adaptat vieții moderne.
Această decizie diferențiază Aitonul de numeroase zone periurbane dezvoltate fără o viziune comună. În locul unui amestec de stiluri și construcții ridicate fără legătură între ele, noul cartier păstrează un aspect rural unitar.
Pentru familiile care s-au mutat aici, principalele avantaje sunt spațiul, liniștea, aerul mai răcoros și apropierea de Cluj-Napoca și Turda. Dezavantajele nu au dispărut însă: mașina personală rămâne aproape indispensabilă, transportul copiilor poate deveni dificil, iar introducerea unor utilități a întârziat.
Parcelele gratuite pentru tinerii din comună
În satul Rediu, administrația locală a folosit un alt instrument. Douăzeci de parcele de câte 1.000 de metri pătrați au fost oferite gratuit tinerilor din comună, în baza Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat pentru construirea unei locuințe proprietate personală.
Douăsprezece loturi au fost repartizate în 2024, iar alte opt în etapa următoare, conform informațiilor prezentate de „Adevărul”.
Terenul gratuit nu înseamnă însă și o casă fără costuri. Beneficiarii trebuie să finanțeze construcția, iar extinderea rețelelor de utilități poate întârzia.
Unul dintre tinerii prezentați în reportaj și-a instalat un sistem fotovoltaic cu stocare, în valoare de aproximativ 45.000 de lei, pentru a-și asigura energia până la racordarea zonei la rețeaua electrică.
Chiar și în aceste condiții, diferența față de piața imobiliară din Cluj este uriașă. Pentru multe familii, obținerea unui teren de mari dimensiuni face posibilă construirea unei locuințe care, în oraș, ar rămâne inaccesibilă.
21 de case la cheie, construite pentru salvarea unei comunități
Cea mai ambițioasă intervenție se află în centrul Aitonului. Parohia Reformată și Eparhia Reformată din Ardeal au realizat un ansamblu de 21 de case, printr-o investiție estimată la aproximativ cinci milioane de euro.
Locuințele au suprafețe cuprinse între 150 și 160 de metri pătrați și curți de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Acestea au fost predate familiilor aproape complet finisate.
Beneficiarii plătesc o chirie modică, stabilită prin contracte încheiate pentru 25 de ani, cu posibilitate de prelungire.
Proiectul nu a urmărit doar ocuparea unor case, ci reconstruirea unei comunități. Criteriile de selecție au vizat familii tinere, cu copii sau care își doresc copii, dispuse să participe la viața locală. Cel puțin un membru al familiei trebuia să fie de confesiune reformată.
Efectul este vizibil în cifrele parohiei. De la 78 de enoriași în 2021, comunitatea a ajuns la 180, potrivit datelor citate de „Adevărul”. Numărul membrilor parohiei a crescut astfel la mai mult decât dublu.
Populația totală a comunei a crescut de la 948 la aproximativ 1.100 de persoane, conform primarului. Obiectivul administrației este ca, după mutarea tuturor beneficiarilor noilor locuințe și parcele, Aitonul să ajungă la aproximativ 2.000 de locuitori.
Familii întoarse din străinătate au ales viața la sat
Printre noii locuitori se află și familii care au renunțat la viața din marile orașe sau s-au întors din străinătate.
Una dintre familiile prezentate în reportajul „Adevărul” a locuit în Londra, apoi în Cluj-Napoca, înainte de a se muta în Aiton. Pentru părinți, principalele avantaje au fost spațiul oferit copiilor, liniștea și existența unei comunități în care vecinii se cunosc și petrec timp împreună.
Copiii merg la grădinița din sat sau la școala din localitatea vecină, iar părinții care pot lucra de acasă reduc semnificativ drumurile către Cluj-Napoca.
Pentru aceste familii, mutarea la sat nu înseamnă renunțarea completă la confortul urban, ci găsirea unui echilibru între apropierea de oraș și avantajele unei comunități mai mici.
Poate fi modelul Aiton copiat în restul țării?
Succesul localității are însă o explicație importantă: apropierea de Cluj-Napoca.
Sociologul Norbert Petrovici arată că Aiton beneficiază de fenomenul periurbanizării, adică de extinderea locuirii în jurul unui mare oraș. Oamenii pot trăi la sat și, în același timp, își pot păstra accesul la locurile de muncă, școlile și serviciile urbane.
Din acest motiv, modelul nu poate fi transferat mecanic în orice comună depopulată. În zonele îndepărtate de centrele economice, terenul gratuit nu este suficient dacă lipsesc locurile de muncă, transportul, școlile, serviciile medicale și infrastructura.
Aiton oferă însă o lecție relevantă: repopularea nu se produce printr-o singură măsură și nici prin simple promisiuni. Este nevoie de teren disponibil, reguli urbanistice, investiții în utilități, acces la un oraș și instituții capabile să colaboreze pe termen lung.
Comuna nu și-a dublat încă populația totală, dar a reușit ceva rar: a transformat declinul demografic într-un proiect concret de viitor.
Într-o Românie în care mii de sate îmbătrânesc și pierd locuitori, Aiton demonstrează că o comunitate rurală poate redeveni atractivă atunci când tinerilor li se oferă nu doar un teren sau o casă, ci și perspectiva unei vieți stabile.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
