Unul dintre cele mai ambițioase proiecte tehnologice anunțate recent în România, centrul de date Quantum AI din comuna Luna, județul Cluj, se lovește de o reacție fermă din partea societății civile. Organizația de mediu Agent Green a lansat un avertisment dur la adresa investitorilor și autorităților, semnalând că investiția este marcată de o lipsă acută de transparență și riscă să provoace daune ireversibile resurselor naturale din regiune.
ONG-ul de mediu arată că, deși nu se opune digitalizării și dezvoltării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, modul în care a fost conceput proiectul din județul Cluj încalcă principii fundamentale de sustenabilitate. Reprezentanții organizației susțin că, în lipsa unui dialog timpuriu cu comunitatea locală și experții independenți, proiectul este expus la riscuri majore de blocaj administrativ și litigii în instanță.
Amplasament controversat pe terenuri naturale și presiune uriașă pe rețeaua energetică
Principala obiecție a activiștilor vizează alegerea terenului din comuna Luna. Agent Green atrage atenția că infrastructura digitală de o asemenea amploare nu are ce căuta pe terenuri naturale, agricole sau pajiști, ci ar trebui direcționată exclusiv către suprafețe deja industrializate sau dezafectate.
„Amplasamentul este complet greșit. Din punctul nostru de vedere, niciun centru de date nou nu ar trebui construit pe terenuri naturale, indiferent că vorbim despre pășuni, terenuri agricole, păduri sau zone umede. Aceste investiții trebuie amplasate exclusiv pe terenuri deja antropizate, cum ar fi foste platforme industriale, hale dezafectate sau mine închise. Transformarea unor terenuri naturale în infrastructură digitală este incompatibilă cu obiectivele europene”, subliniază reprezentanții Agent Green.
Punctul culminant al semnalului de alarmă îl reprezintă consumul energetic masiv. La o capacitate estimată de aproximativ 80 MW, noul centru de date ar urma să înghită anual în jur de 700 GWh. Această cifră este echivalentă cu consumul electric al peste 200.000 de gospodării, plasând facilitarea clujeană în topul celor mai mari consumatori energetici de pe continent. Până în prezent, inițiatorii proiectului nu au oferit garanții că această energie va proveni din surse regenerabile dedicate și că nu va pune presiune pe rețeaua națională sau pe centralele pe combustibili fosili.
Riscul asupra râului Arieș și problema căldurii reziduale
Apropierea de cursul râului Arieș aduce în prim-plan o altă problemă critică: securitatea resurselor de apă. Într-o țară tot mai afectată de secetă pedologică și cu rezerve limitate de apă pe cap de locuitor, un gigant industrial de acest tip ridică semne de întrebare majore privind volumele de apă necesare pentru răcire.
Chiar dacă promotorii investiției menționează utilizarea unor sisteme de răcire în circuit închis, ecologiștii insistă că studiile hidrogeologice, cele privind pânza freatică și riscul de inundații trebuie făcute publice de urgență. Mai mult, amplasarea unei construcții subterane de mari dimensiuni în proximitatea râului Arieș necesită evaluări riguroase privind impactul suprafețelor excavate asupra apelor freatice.
De asemenea, Agent Green remarcă lipsa unui plan concret pentru valorificarea căldurii masive generate de servere. În loc să fie deversată în atmosferă sau în apele din jur, energia termică reziduală ar trebui captată și direcționată către rețele de termoficare, sere sau procese industriale din zonă.
„Comunicarea a depășit documentația tehnică”
Avertismentul Agent Green survine în contextul în care detaliile despre megaproiect au ajuns la cunoștința publicului mai degraba prin intermediul relatărilor de presă decât prin proceduri oficiale de consultare publică. Organizația susține că semnalul de alarmă a fost tras inițial de un cetățean îngrijorat care a sesizat dezvăluirile făcute de publicația PressOne.
„În acest moment, promovarea proiectului pare mai avansată decât documentația tehnică disponibilă public. Înainte de campanii de imagine și declarații spectaculoase despre «primul centru Quantum AI», ar fi fost firesc să existe transparență completă și consultări reale cu comunitatea locală, autoritățile competente și experții independenți”, explică reprezentanții organizației.
Ecologiștii solicită impunerea unor criterii stricte de autorizare, care să includă monitorizarea independentă, garanții privind consumul minim de apă și utilizarea exclusivă a energiei verzi suplimentare. În caz contrar, proiectul de la Luna riscă să devină un nou episod de conflict între dezvoltarea tehnologică accelerată și protecția mediului înconjurător.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
