România a devenit lider european la scumpirea motorinei. În numai șapte zile, prețul mediu la pompă a crescut cu 7,5%, deși țara noastră extrage țiței, dispune de rafinării importante și importă direct doar aproximativ 22% din motorina consumată.
Majorarea depășește evoluțiile înregistrate în state mult mai dependente de importuri, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
În Croația, motorina s-a scumpit cu 7,4%, în Spania cu 4,7%, în Polonia cu 3,9%, iar în Bulgaria cu 2,3%. Germania a raportat o creștere de numai 1%, în timp ce prețul mediu din Ungaria a rămas neschimbat.
România, cea mai mare scumpire dintre țările analizate
Explicația aflată la îndemână este evoluția pieței internaționale. Cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o săptămână, în condițiile unui deficit regional și ale problemelor logistice de pe piața produselor rafinate.
În aceeași perioadă, însă, petrolul Brent s-a ieftinit cu aproximativ 0,5%.
Presiunea internațională explică necesitatea unor ajustări, dar nu și motivul pentru care creșterea a fost transferată către consumatorii români mai rapid și mai puternic decât în aproape toate celelalte state analizate.
| Țara | Evoluția prețului mediu al motorinei |
|---|---|
| România | +7,5% |
| Croația | +7,4% |
| Spania | +4,7% |
| Portugalia | +4,5% |
| Belgia | +4,4% |
| Polonia | +3,9% |
| Bulgaria | +2,3% |
| Germania | +1% |
| Ungaria | 0% |
| Irlanda | -0,2% |
| Italia | -4% |
România are cea mai mare contribuție a țițeiului extras intern
Aproximativ 19% din motorina consumată în România este produsă din țiței extras pe plan intern. Alte 59 de procente provin din prelucrarea în rafinării a țițeiului importat, iar numai 22% reprezintă import direct net de motorină.
Dintre statele incluse în analiză, România are cea mai mare contribuție a țițeiului extras din propriul teritoriu. Ungaria ajunge la 12%, Croația la 8%, Italia la 7%, iar Germania și Polonia la aproximativ 2%.
Acest avantaj nu s-a reflectat însă într-o protecție mai bună a consumatorilor români.
Irlanda, care importă direct circa 91% din motorina consumată, a înregistrat chiar o ieftinire de 0,2%. Estonia și Letonia, dependente aproape complet de importuri, au raportat creșteri de numai 2,5%, respectiv 2,1%.
Germania, unde dependența externă totală ajunge la aproximativ 98%, a consemnat o majorare de doar 1%.
Exemplul cel mai relevant este Ungaria. Structura sa de aprovizionare este apropiată de cea a României: 12% țiței intern, 66% motorină produsă din țiței importat și 22% import direct. Cu toate acestea, prețul mediu la pompă nu a crescut.
Stocurile vechi contează la ieftinire, dar sunt uitate la scumpire
Companiile petroliere își stabilesc prețurile în funcție de costul de înlocuire: cât ar costa produsul dacă ar trebui cumpărat în prezent, nu cât a costat țițeiul folosit pentru realizarea stocurilor existente.
Principiul este justificat comercial, dar aplicarea sa ridică semne de întrebare atunci când funcționează diferit la creșterea și la scăderea cotațiilor.
Motorina vândută astăzi nu a fost produsă integral din țiței cumpărat la prețurile actuale. O parte provine din stocuri achiziționate și prelucrate în urmă cu mai multe săptămâni.
Atunci când cotațiile internaționale cresc, noile valori sunt introduse aproape imediat în prețurile de la pompă. În momentul în care piața scade, consumatorilor li se explică faptul că ieftinirea este întârziată de stocurile cumpărate anterior, ciclurile de rafinare și costurile logistice.
„Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei”, sintetizează președintele AEI această diferență de reacție.
Motorina a ajuns la 10,65 lei pe litru. Cum se explică diferența de 45 de bani?
Potrivit calculelor AEI, un preț maximal justificabil prin cotațiile internaționale, cursul valutar, taxe și costuri logistice ar fi de aproximativ 10,20 lei pe litru.
În condițiile în care prețul analizat la pompă a ajuns la circa 10,65 lei pe litru, apare o diferență de aproximativ 45 de bani care ar trebui explicată.
Asociația indică mai multe cauze posibile:
- transferarea rapidă a scumpirilor și întârzierea ieftinirilor;
- anticiparea unor viitoare intervenții fiscale, precum reducerea accizei;
- menținerea prețurilor la un nivel avantajos atât pentru companii, cât și pentru bugetul public.
Analiza nu demonstrează existența unei înțelegeri între Guvern și operatorii din piața carburanților. Evidențiază însă o coincidență de interese pe termen scurt: benzinăriile încasează mai mult, iar statul colectează automat un TVA mai mare.
Statul primește aproape opt bani în plus din fiecare litru
La o cotă de TVA de 21%, partea de taxă inclusă în diferența de 45 de bani ajunge la aproximativ 7,8 bani pentru fiecare litru vândut.
Orice scumpire a motorinei produce astfel venituri bugetare suplimentare fără ca Guvernul să introducă oficial o taxă nouă. În același timp, responsabilitatea politică poate fi transferată către companiile petroliere și evoluțiile pieței.
Pe termen scurt, prețurile ridicate pot ajuta marginal execuția bugetară. Ulterior, statul poate anunța o reducere temporară a accizei sau ajutoare pentru anumite categorii, prezentând restituirea unei părți din veniturile suplimentare drept măsură de sprijin.
Câștigul imediat din TVA poate produce pierderi mult mai mari
Avantajul fiscal dispare însă pe termen mediu. Scumpirea motorinei majorează costurile transportului și se transmite rapid în prețurile alimentelor, serviciilor și bunurilor de consum.
Printre efectele economice se numără:
- accentuarea inflației;
- creșterea cheltuielilor instituțiilor publice;
- reducerea profitabilității companiilor;
- încetinirea consumului și a investițiilor;
- diminuarea veniturilor statului din alte taxe și impozite.
Guvernul poate câștiga imediat din TVA-ul carburanților, dar riscă să piardă mai mult prin încetinirea economiei și prin creșterea generalizată a prețurilor.
De ce plătim ca și cum fiecare litru ar veni din import?
România nu este cea mai vulnerabilă țară în fața importurilor de motorină. Are țiței extras intern, capacități importante de rafinare și o pondere relativ redusă a importurilor directe de produs finit.
Cu toate acestea, a înregistrat cea mai mare scumpire din grupul de state analizate.
Creșterea cotației motorinei mediteraneene justifică presiunea asupra prețurilor, dar nu explică diferența uriașă față de Ungaria, Germania, Bulgaria sau Italia.
Paradoxul rămâne: România produce țiței și rafinează carburanți pe teritoriul său, însă consumatorii plătesc ca și cum fiecare litru de motorină ar fi importat în ultimul moment, din cea mai scumpă sursă disponibilă.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
