55 de pachete cu alimente neperisabile au ajuns la oamenii din cinci sate din Poșaga. O bătrânică trăiește doar într-o bucătărie de vară după un incendiu.
Rocsana Contraș și Asociația Car de Bine au fost implicați într-o nouă acțiune caritabilă.
În inima Munților Apuseni, acolo unde timpul pare să fi încremenit între creste, generozitatea a învins ploaia și izolarea. Într-o acțiune maraton de 9 ore, Rocsana Contraș și echipa de voluntari ai Asociației Car de Bine au demonstrat că umanitatea nu are nevoie de semnal la telefon pentru a găsi drumul către cei uitați.
Sub o ploaie necruțătoare care le-a pătruns până la piele, 9 voluntari — însoțiți de primarul Aurelia Popa — au străbătut drumurile anevoioase către cinci sate din comuna Poșaga, transportând 55 de pachete cu alimente neperisabile. Însă, dincolo de făină, ulei sau conserve, echipa a dus cu sine ceva mult mai prețios: dovada că acești „grăniceri tăcuți” ai muntelui nu sunt singuri.
Fiecare ușă deschisă a fost o fereastră către o realitate dură, pe care mulți dintre noi o credem dispărută. Pentru voluntari, experiența a fost un amestec de durere și admirație în fața demnității umane.
Bucătăria de vară, singura casă: O bunică de aproape 80 de ani își duce zilele într-o bucătărie de vară. Tot ce a clădit o viață întreagă a fost mistuit de un incendiu. Printre funingine și puținul rămas, bătrâna își păstrează privirea senină, deși trăiește la limita supraviețuirii.
Ultimele cinci ouă: Într-o altă gospodărie, un bunic privește neputincios către o farfurie metalică. „Sunt ultimele”, spune el, referindu-se la cele cinci ouă rămase după ce vulpea i-a prădat ultimele găini.
Singurătatea absolută: În unul dintre cătune, o singură femeie mai ține piept liniștii muntelui. Este ultimul locuitor. Și-a îngropat soțul, fiul și ginerele, iar într-o noapte de coșmar, pădurea a încercat să îi ia și casa, când un fag uriaș s-a prăbușit peste acoperiș.
O mostră de Rai care se stinge lent
În aceste sate, focul în sobă arde chiar și în prag de iunie. Fără televizoare, fără internet și fără agitația lumii moderne, bătrânii din Poșaga par a fi niște „sfinți ai muntelui” în veșminte de lână.
„Apusenii nu sunt doar munți. Apusenii sunt mostră de RAI!”, mărturisește Rocsana Contraș, vizibil emoționată de forța acestor oameni.
Din păcate, satele se golesc. Copiii sunt menționați doar ca niște amintiri îndepărtate — „e în Spania”, „e în Italia” — în timp ce ultima lumină din cătunele Apusenilor pâlpâie firav.
Reușita acestei acțiuni se datorează unor oameni care au refuzat să se lase opriți de vremea potrivnică: Rocsana Contraș, Florentin Burz, Bolfa Burz, Aurica Horea, Sima Ioana, Bucur Pop, Adrian Adrian, Dodea Dani și Feurdean.
Prin efortul lor, cele 55 de pachete nu au fost doar hrană, ci un mesaj clar trimis către vârful muntelui: Există oameni care nu uită oameni. Într-o lume a vitezei, la Poșaga, timpul s-a oprit pentru o zi, suficient cât să lase în urmă speranță și recunoștință.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
