Misterul tunelurilor secrete din Cluj! Ce se ascunde oare în subteran?

Transilvania ascunde multe mistere neelucidate, fiind o zonă plină de legende și mituri. Bineînțeles că acestea sunt create de oameni, dar misterele pot fi interesante deoarece îți oferă oportunitatea de a le crede sau nu.

În Cluj-Napoca există o rețea de tuneluri care au creat un mare interes pentru oameni, mai ales de când au apărut legende care ar spune că tunelurile ar face conexiunea între anumite puncte din oraș. De aceea, este foarte greu de stabilit dacă aceste tuneluri subterane sunt o realitate istorică sau o simplă legendă urbană.

Legendele tunelurilor din Cluj-Napoca

Una dintre legendele urbane, care a captivat imaginația locuitorilor, a luat naștere datorită numeroaselor pivnițe și pasaje descoperite sub multe clădiri din oraș. Aceasta a evoluat într-o teorie mai complexă, susținând existența unui tunel gigantic care leagă biserica gotică din centrul Clujului de biserica din Mănăștur, cetatea din Florești și fortificația austriacă de pe Cetățuie.

O altă legendă care oscilează între statutul de „mit urban” și realitate este cea a unui tunel care ar conecta biserica reformată (de pe strada Mihail Kogălniceanu) cu cimitirul Hajongrad. Mai mult, se consideră că acest tunel este parte a unei rețele cu ieșiri în centrul orașului, fiind folosit chiar și de către Securitate.

Un alt tunel celebru în oraș se află sub Liceul de Muzică „Sigismund Toduta”, presupunându-se că există o trapă în fața secretariatului liceului, de unde se coboară într-o groapă cu o adâncime de 3 metri. De acolo, se deschide un coridor îngust care duce către o încăpere spațioasă. Se spune că din acest punct se ramifică două tuneluri, unul spre Biserica Franciscană și celălalt pentru evacuare în situații de urgență.

Ce spun specialiștii?

Specialiștii spun că existența pivnițelor de sub oraș și a pasajelor restrânse nu poate fi negată, dar chiar și așa, în ceea ce privește o rețea extinsă în întregul oraș, adevărul rămâne dificil de stabilit, iar subteranul Clujului rămâne un loc plin de mistere și necunoscute și în zilele noastre.

Practic tot centrul Clujului ar putea forma un tunel uriaș dacă ar fi unite toate beciurile construite sub clădirile istorice. Peste tot sunt pivnițe de mari dimensiuni, construite de arhitecții maghiari și austrieci când au fost ridicate palatele din Cluj-Napoca.

Când au fost săpate tunelurile?

Tunelurile au fost săpate în perioada Evului Mediu, utilitatea lor fiind de a oferi locuitorilor unui oraș sau unei cetăți asediate o cale de scăpare sigură și pentru a preveni trădarea, intrările și ieșirile acestor tuneluri erau păstrate secrete. În Cluj-Napoca, odată cu creșterea orașului și inutilitatea zidurilor de cetate în fața dezvoltării artileriei, tunelurile și-au găsit o nouă funcțiune. Unele au fost transformate în pivnițe, iar cele sub biserici au devenit cripte, precum cel sub catedrala greco-catolică Schimbarea la Față.

„Din secolul al XVIII-lea, acolo au fost îngropați binefăcătorii bisericii, într-un gest simbolic foarte puternic”, spune părintele Teodor Lazăr.

Ideea tunelurilor lungi de câțiva kilometri ar putea fi o aberație tehnică

Conform istoricilor, există mențiuni ale unor tuneluri de dimensiuni mari care conectau centrul Clujului cu biserica din Mănăștur, cetatea din Florești și fortificația austriacă de pe Cetățuie.

Totodată, legende vorbesc despre tuneluri plecând de la Biserica reformată de pe strada Mihail Kogalniceanu, ajungând în zona cimitirului Hajongard, și despre o rețea de tuneluri folosită de fosta Securitate. Misterioasele subsoluri ale bisericii Sfântul Mihail din centrul Clujului au alimentat și ele legende, fiind inaccesibile cercetătorilor o perioadă îndelungată.

Chiar și așa, istoricul Tudor Sălăgean sugerează că ideea tunelurilor lungi de câțiva kilometri, conectând Clujul medieval la diverse puncte exterioare, ar putea fi o aberație tehnică și un produs al imaginației colective sedimentate de-a lungul secolelor.

„În ceea ce privește tunelurile lungi de câțiva kilometri, care ar lega Clujul medieval de diferite puncte situate în afara acestuia, ele reprezintă o aberație tehnică, fiind, foarte probabil, unul dintre produsele sedimentate de-a lungul secolelor ale imaginarului colecitv”, spune istoricul clujean Tudor Sălăgean în cartea ”Mituri și legende din tradiția multimilenară a Clujului”.

Este greu de precizat dacă vor exista noi cercetări pentru confirmarea sau infirmarea existenței acestei rețele subterane de tuneluri și încăperi din Evul Mediu. Până atunci, legendele conferă orașului Cluj un farmec misterios și permit imaginației să creeze o versiune alternativă a acestuia.

Sursă: Știri de Cluj