În timp ce Compania de Apă Someș SA emite avize sterile de „furnizare cu intermitențe”, revolta locală dă în clocot la Ceanu Mare. În comuna vecină Frata, prioritățile administrative par complet decuplate de la realitatea din teren, în timp ce robinetele localnicilor rămân complet uscate în plină vară.
O criză umanitară și administrativă majoră mocnește în zona rurală a județului Cluj, unde mii de cetățeni din comunele Ceanu Mare și Frata experimentează de zile întregi lipsa cruntă a apei potabile. Ceea ce a pornit ca o deficiență tehnică de infrastructură tinde să devină un conflict juridic de proporții între autoritățile locale și operatorul regional Compania de Apă Someș SA.
Anunțul sec al operatorului și realitatea din gospodării
Totul a început oficial pe data de 27 iunie 2026, când Compania de Apă Someș SA a publicat o actualizare laconică prin care anunța furnizarea apei potabile „cu intermitențe”. Lista localităților afectate cuprinde o întreagă regiune: Frata, Soporu de Câmpie, Valea lui Cati, Ceanu Mare, Boian, Bolduț, Valea Largă, Iacobeni, Finișel și Sărădiș.
Ceea ce în limbaj tehnic se numește „intermitență”, în realitate înseamnă robinete complet uscate și disperare în rândul localnicilor. Oamenii nu își pot asigura igiena de bază și nici nu își pot adăpa animalele, fiind lăsați fără nicio alternativă viabilă în mijlocul caniculei.
Ceanu Mare reacționează: Virgil Păcurar amenință cu Parchetul
Spre deosebire de alte crize similare trecute sub tăcere, primarul comunei Ceanu Mare, Virgil Păcurar, a ieșit astăzi, 30 iunie 2026, cu o poziție publică de o duritate fără precedent. Acesta a clarificat din start că responsabilitatea directă a rețelei nu aparține primăriei, însă a subliniat că administrația pe care o conduce nu va asista pasiv la batjocorirea cetățenilor.
„Problema apei potabile din Ceanu Mare NU este responsabilitatea Primăriei. Dar este responsabilitatea noastră să nu stăm cu mâinile în sân”, a declarat Virgil Păcurar.
Conform edilului, alimentarea cu apă a fost întreruptă în toate satele comunei (Ceanu Mare, Boian, Boian Hodaie, Bolduț, Valea lui Cati și Iacobeni) încă din data de 26 iunie. Primăria a înaintat deja o cerere de intervenție în regim de urgență către operator și a sesizat oficial Instituția Prefectului Județului Cluj.
„Primăria și-a făcut partea: am investit în rețele, în bazine și în surse de apă. Nu acceptăm ca, după toate aceste investiții, răspunsul primit să fie, în esență, vechiul ‘s-a rezolvat, nu se poate’. Ajunge! Le cer public celor de la Compania de Apă Someș să trateze această situație cu seriozitatea pe care o merită. Oamenii nu pot fi lăsați fără apă în plină vară, iar explicațiile nu mai țin loc de soluții. Solicităm reluarea imediată a furnizării apei potabile în comuna Ceanu Mare. Dacă acest lucru nu se întâmplă și vom constata că există refuzuri nejustificate sau încălcări ale obligațiilor legale, vom sesiza instituțiile abilitate de urmărire penală pentru a verifica existența unor posibile fapte de abuz în serviciu. Gata cu bătaia de joc!”, a conchis ferm primarul Virgil Păcurar.
Tăcere și „Drumul Sării” la Frata: Priorități paralele
În mod frapant, la polul opus se situează primarul comunei vecine Frata, Cristian Cherecheș. Deși localitățile Frata, Soporu de Câmpie și Valea lui Cati se află exact în aceeași schemă de restricții severe a apei, edilul din Frata a ales să ignore total subiectul în spațiul public. Recent întors de la Târgul Cireșelor de la Berchieșu, acesta a ales să celebreze triumfător pe rețelele sociale o finanțare prin PNRR în valoare de 1.850.029 lei pentru proiectul „COMUNA FRATA – DESTINAȚIE TURISTICĂ INTEGRATĂ ȘI DIGITALIZATĂ”, în cadrul programului „Drumul Sării”.
Comunitatea locală asistă astfel la un paradox greu de digerat: în timp ce oamenii caută soluții disperate pentru a obține un strop de apă potabilă, primarul lor le vorbește despre „aplicații mobile turistice”, „conținut foto, video și grafic”, „mobilier de picnic” și „scene demontabile”. Proiectul promite dezvoltare durabilă și atragerea vizitatorilor, însă criticii din comunitate se întreabă cum va putea fi susținut turismul într-o zonă în care utilitățile de bază lipsesc cu desăvârșire.
Care este soluția? (Analiză și perspective)
Criza recurentă a apei din zona de Câmpie a județului Cluj scoate la iveală o problemă structurală profundă: extinderea masivă a rețelelor de distribuție (pompate prin bugete locale sau fonduri guvernamentale) nu a fost corelată cu o suplimentare reală a debitelor de captare gestionate de operatorul regional. Pe timp de vară, consumul crește, presiunea scade dramatic, iar localitățile aflate la capăt de rețea rămân primele fără apă.
Pentru a ieși din acest blocaj, soluțiile necesare pe termen scurt și mediu sunt:
Audit independent de debit și presiune (intervenția Prefecturii): Este obligatoriu ca Instituția Prefectului și ANRSC să verifice modul în care Compania de Apă Someș SA alocă volumele de apă. Trebuie stopată practica de a „sacrifica” sistematic localitățile rurale periferice pentru a menține parametrii optimi doar în zonele urbane.
Construirea de rezervoare tampon locale de mare capacitate: O parte din fondurile europene sau guvernamentale viitoare ar trebui redirecționate de urgență către stații de pompare intermediare și bazine de stocare locale. Acestea ar trebui să acumuleze apă pe timpul nopții pentru a asigura o autonomie de minimum 48-72 de ore în momentele de vârf de consum din timpul verii.
Reglementarea și monitorizarea consumului pentru irigații: Autoritățile locale trebuie să emită ordonanțe stricte care să interzică utilizarea apei din rețeaua publică (potabilă) pentru udarea culturilor agricole, a solariilor sau a gazonului pe timp de secetă. Menținerea presiunii pentru consumul casnic trebuie să aibă prioritate absolută.
Front administrativ comun al primarilor: Tăcerea unor edili slăbește poziția celor care luptă în mod activ. Primarii din bazinul afectat (Ceanu Mare, Frata etc.) trebuie să acționeze ca un bloc administrativ unitar. Presiunea comună — inclusiv amenințarea colectivă cu instanța sau plângerile pentru abuz în serviciu — este singura metodă prin care un operator de tip monopol poate fi constrâns să investească rapid în soluții tehnice de remediere.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
