Proiectul european care prevede amenajarea Minei Iosif și modernizarea bazei de tratament de la Salina Turda riscă să fie blocat, după ce Consiliul Local Turda a respins, luni, modificările necesare pentru contractarea finanțării. Doar șase consilieri au votat „pentru”, în timp ce 15 aleși locali s-au abținut.
La vot a fost supus un proiect care modifica o hotărâre anterioară privind plata în avans a redevenței datorate de Salina Turda SA către municipalitate. Banii urmau să fie obținuți printr-un împrumut contractat de societate și utilizați, cu prioritate, pentru cofinanțarea proiectului european. Diferența era că prin noul proiect a fost inclusă și varianta ca din bani să se poată plăti circa 8 milioane de lei către un om de afaceri din Oradea (Vușcan), în cazul în care municipalitatea ar pierde definitiv litigiul cu acesta. Cerința era solicitată de banca de la care se dorea împrumutul.
Propunerea a primit șase voturi favorabile din partea consilierilor PNL și UDMR. Cei 15 consilieri ai USR, AUR, PSD și PMP s-au abținut, astfel că proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare.
În urma acestui vot, investiția „Dezvoltarea turistică a Salinei Turda prin amenajarea Minei Iosif și modernizarea bazei de tratament”, cod SMIS 324705, a rămas într-o situație incertă.
Investiție de peste 126 de milioane de lei
Documentele prezentate Consiliului Local arată că valoarea totală a proiectului este de 126.723.311,82 lei.
Finanțarea europeană nerambursabilă se ridică la 47.386.873,54 lei, iar diferența de 79.336.438,28 lei trebuie asigurată de Municipiul Turda. Pentru acoperirea acestei contribuții, Salina Turda SA urma să contracteze un plafon de credite rambursabile de până la 79.350.000 de lei.
Mecanismul financiar presupunea plata anticipată către municipalitate a redevenței datorate de Salina Turda SA pentru bunurile primite în administrare. Din redevența totală stabilită la 101.592.000 de lei, documentele indică o valoare rămasă de achitat de 81.005.353,84 lei, în perioada 2026-2029.
Banii încasați anticipat de municipalitate urmau să fie direcționați, în principal, către contribuția proprie necesară proiectului european.
Litigiul cu STP și familia Vușcan a tensionat dezbaterea
Discuțiile din Consiliul Local s-au concentrat însă asupra unei modificări solicitate în cadrul negocierilor bancare. Aceasta prevedea posibilitatea ca o parte din redevența plătită anticipat să fie utilizată, în anumite condiții, și pentru obligațiile rezultate din litigiile dintre Municipiul Turda, Societatea de Transport Public SA și oamenii de afaceri Horea Tudor Vușcan și Coriolan Tiberiu Vușcan.
Documentația arată că această utilizare ar fi trebuit să aibă un caracter excepțional și subsidiar, fără să afecteze finanțarea proiectului de la Salina Turda. Practic, era vorba despre deschiderea unui cont asiguratoriu, din care s-ar asigura plata eventualelor obligații rezultate din litigii, dacă e cazul, însă suma ar fi acoperită tot de Municipiul Turda, în cele din urmă.
Consilierul local Horea Hudrea, din partea PSD, a declarat că nu consideră justificată introducerea în mecanismul de plată a redevenței a unor eventuale datorii ale municipalității. În opinia sa, plata anticipată a redevenței trebuie să aibă ca destinație cofinanțarea investiției, fără să fie asociată cu obligațiile rezultate din alte litigii.
Avocatul Salinei Turda: Este o condiție solicitată de bancă
Avocatul Salinei Turda SA, Alina Moldoveanu, a explicat că obiectul împrumutului rămâne plata anticipată a redevenței, pentru asigurarea cofinanțării proiectului european.
Includerea situației generate de litigiul cu STP și familia Vușcan ar fi fost solicitată de bancă pentru acoperirea riscurilor existente. Instituția financiară ar fi cerut garanții suplimentare în condițiile în care acțiunile Salinei Turda sunt afectate de măsuri de executare, existând riscul ca acestea să poată fi valorificate dacă municipalitatea ar pierde definitiv litigiul.
Conform proiectului de hotărâre, garantarea creditului urma să fie realizată prin veniturile și conturile bancare ale Salinei Turda, un bilet la ordin în alb, o garanție emisă de Banca de Investiții și Dezvoltare de până la 80% din credit și un depozit colateral.
Depozitul colateral solicitat urma să reprezinte 75% din valoarea comunicată de executorul judecătoresc în litigiul cu STP și familia Vușcan.
Consultant: „Este singura soluție viabilă”
Cristina Tubucanu, consultant în cadrul procedurii, a afirmat că acest împrumut reprezintă, în momentul de față, singura soluție viabilă pentru implementarea proiectului european.
Aceasta a explicat că garanțiile suplimentare au fost cerute de bancă pentru acoperirea tuturor riscurilor posibile, chiar dacă situația actuală a litigiului ar fi favorabilă Municipiului Turda. Suma aflată în discuție în cadrul litigiului ar fi de aproximativ 8 milioane de lei.
Totodată, consultantul a declarat că acțiunile Salinei Turda se află în prezent sub sechestru, prin executor judecătoresc, iar pe rol există o acțiune prin care această măsură este contestată.
Reprezentanții municipalității au arătat că Turda a obținut o soluție favorabilă în procesul prin care a contestat dreptul lui Vușcan de a deține creanța provenită de la STP Alba Iulia. Situația juridică a executării și a sechestrului nu este însă definitiv clarificată.
Florin Țifui: „Este prima dată când aud despre sechestrul pe acțiuni”
Consilierul local USR Florin Țifui a declarat că este pentru prima dată când află că acțiunile Salinei Turda se află sub sechestru.
Dezvăluirea a provocat noi întrebări din partea consilierilor din opoziție, care au solicitat explicații privind modul în care s-a ajuns în această situație și eventualele riscuri asupra patrimoniului societății.
Documentele proiectului recunosc faptul că menținerea măsurilor de executare silită și a sechestrului asupra acțiunilor Salinei Turda poate afecta capacitatea societății de a contracta și implementa finanțarea necesară investiției.
Marius Riter: „Cum s-a ajuns la această catastrofă financiară?”
Consilierul local USR Marius Riter a lansat acuzații dure la adresa administrației locale, susținând că turdenii ar ajunge să plătească din propriul buzunar pentru greșeli de management.
Riter a spus că mecanismul financiar prezentat îi creează impresia unei „scheme de devalizare” și a întrebat public cum s-a ajuns la ceea ce a numit o „catastrofă financiară”. Consilierul a solicitat administrației locale să prezinte toate informațiile referitoare la litigiu și să indice persoanele responsabile pentru acumularea sumelor datorate.
Afirmațiile consilierului reprezintă poziția sa politică exprimată în timpul ședinței și nu echivalează cu stabilirea unor fapte de natură penală.
Primarul Cristian Matei: Litigiul a început în 2009
Primarul Cristian Matei a respins acuzațiile și a susținut că litigiul a început în anul 2009, înainte ca actuala administrație să preia conducerea municipiului.
„Nu este procesul nostru, este al celeilalte administrații”, a declarat primarul, susținând că actuala conducere a Primăriei Turda a încercat să protejeze patrimoniul municipiului.
Marius Riter i-a reproșat însă edilului că municipalitatea nu ar fi respectat o convenție de plată încheiată în anul 2019. Potrivit consilierului USR, de aici s-ar fi ajuns la penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și, ulterior, la sume foarte mari solicitate de STP sau de deținătorii creanței.
Cristian Matei a răspuns că hotărârea de Consiliu Local adoptată în 2019 trebuia să conțină o anexă care nu ar mai fi ajuns la comisiile de specialitate. Primarul a pus această situație pe seama fostului șef al Serviciului Administrație Publică Locală și a afirmat că astfel s-ar fi strecurat procentul de 1% pe zi de întârziere.
Edilul a mai precizat că obligațiile către STP au fost achitate integral până în prezent.
PNL a cerut votarea modificării solicitate de bancă
Consilierul local PNL Paul Sârbu le-a solicitat colegilor să se limiteze la conținutul proiectului aflat la vot, fără extinderea dezbaterii asupra tuturor situațiilor din trecut.
Potrivit acestuia, Consiliul Local trebuia să aprobe o modificare solicitată de bancă pentru ca procedura de împrumut să poată continua. Fără creditul contractat de Salina Turda și fără plata anticipată a redevenței, municipalitatea nu dispune de sursa necesară pentru asigurarea contribuției proprii la proiectul european.
Ce urmează pentru proiectul Salinei Turda?
Respingerea proiectului nu înseamnă automat anularea definitivă a investiției, însă blochează, în forma actuală, mecanismul financiar negociat cu banca.
Situația este cu atât mai presantă cu cât o hotărâre anterioară a Consiliului Local prevede că Salina Turda trebuie să contracteze plafonul de credite până la 30 septembrie 2026. În caz contrar, modalitatea de plată a redevenței revine la forma stabilită anterior, ceea ce ar putea face imposibilă asigurarea la timp a cofinanțării.
Municipalitatea ar putea reveni cu un nou proiect sau cu explicații și garanții suplimentare pentru consilierii care s-au abținut. Până atunci, una dintre cele mai mari investiții pregătite la Salina Turda – cu o valoare totală de peste 126 de milioane de lei și o finanțare europeană de aproape 47,4 milioane de lei – rămâne „în aer”.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
