Trei organizații pentru protecția animalelor cer Primăriei Turda să prezinte date și documente care să justifice modificarea regulamentului privind deținerea animalelor de companie. Asociațiile avertizează că restricțiile generale, inclusiv obligația de a obține acordul vecinilor, ar putea alimenta conflictele dintre locatari și ar putea duce la abandonul unor animale.
Solicitare oficială după dezbaterea publică din Turda
Asociațiile „Trei Frați Pătați” și „Amicii Noștri”, împreună cu asociația de medicină veterinară TAC.Social, au transmis Primăriei Municipiului Turda o solicitare de informații de interes public, în baza Legii nr. 544/2001. Organizațiile cer clarificări despre proiectul de modificare a reglementărilor privind deținerea animalelor de companie, discutat în dezbaterea publică din 11 noiembrie 2026.
Demersul vine după ce directorul Poliției Locale, Valer Moldovan, a invocat în cadrul dezbaterii o creștere a numărului de reclamații referitoare la animalele de companie, ca argument pentru introducerea unor măsuri suplimentare de restricționare.
Organizațiile susțin că numărul sesizărilor, privit separat de rezultatele verificărilor, nu este suficient pentru a justifica restricții generale. Ele cer autorităților să arate câte dintre reclamații s-au confirmat și câte au dus la sancțiuni.
„O reclamație trebuie să declanșeze verificarea unei situații de fapt, nu să țină locul acesteia și nici să constituie, prin ea însăși, dovada unei încălcări”, arată cele trei organizații.
Câte reclamații s-au confirmat?
În solicitarea adresată Primăriei, organizațiile cer statistici pentru ultimii trei ani: numărul reclamațiilor, raportarea acestora la populația municipiului și frecvența sesizărilor repetate formulate de aceleași persoane împotriva acelorași proprietari.
De asemenea, ele vor să afle câte controale a efectuat Poliția Locală, câte reclamații s-au confirmat, în câte cazuri nu au fost constatate încălcări ale legii și câte sancțiuni au fost aplicate.
Un alt punct al solicitării privește modul în care sunt verificate sesizările, mai ales atunci când reclamațiile repetate ar putea avea la origine conflicte personale între vecini. Organizațiile cer ca fiecare caz să fie analizat obiectiv, iar măsurile să fie proporționale cu faptele constatate.
Acordul vecinilor, sub semnul întrebării
Cele trei asociații solicită și documentele care au stat la baza propunerii de înăsprire a regulamentului, precum și justificarea obligației de a obține acordul vecinilor pentru deținerea animalelor.
Ele cer informații despre evaluarea impactului unei asemenea măsuri și avertizează că acordul ar putea deveni un instrument de presiune în disputele dintre locatari. În opinia organizațiilor, o posibilă consecință este renunțarea forțată la animale sau chiar abandonul acestora.
Ce se întâmplă cu pisicile comunitare?
Un capitol distinct al solicitării privește animalele comunitare, în special pisicile îngrijite în jurul blocurilor.
Potrivit organizațiilor, la dezbaterea publică au fost relatate situații în care persoane care hrăneau pisici fără stăpân sau le ofereau adăpost în subsoluri au ajuns în atenția Poliției Locale. Acestora li s-ar fi cerut îndepărtarea animalelor și închiderea căilor de acces.
Asociațiile solicită date despre intervențiile respective, temeiurile legale invocate și eventualele soluții alternative luate în considerare pentru protejarea animalelor.
Organizațiile cer autorităților să facă o distincție clară între animalele de companie deținute în gospodării, animalele comunitare îngrijite de locatari și animalele fără stăpân. Fiecare situație ridică probleme diferite și are nevoie de soluții administrative adaptate, susțin acestea.
Apel pentru decizii bazate pe realitatea din teren
Cele trei organizații, implicate în educarea comunității, prevenirea abandonului, sterilizarea și protecția animalelor din Turda și localitățile învecinate, solicită ca viitoarele decizii să fie fundamentate pe date verificabile și pe o evaluare a impactului asupra locuitorilor și animalelor.
Demersul este susținut de Eva Pop, președinta Asociației „Trei Frați Pătați”, Fodor Dora, președinta Asociației „Amicii Noștri”, și Anca Georgescu, președinta TAC.Social.


Cât a costat candidatura lui Dacian Cioloș la șefia Francofoniei și ce spune fostul premier despre o nouă încercare în 2027










