Decizia privind majorarea pensiilor românilor de la 1 ianuarie 2027 tinde să devină mai degrabă o hotărâre politică decât una juridică. Deși legislația în vigoare obligă Executivul să aplice un algoritm fix de calcul bazat pe indicatori economici, semnalele venite de la nivelul viitoarei echipe guvernamentale indică faptul că pensionarii ar putea primi mai puțini bani decât li se cuvine conform legii, procentul final urmând să fie stabilit în urma unor negocieri de culise.
Această nouă incertitudine vine după un istoric de doi ani în care drepturile financiare ale vârstnicilor au fost blocate. Ultima indexare efectivă a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, în timp ce majorările programate pentru anii 2025 și 2026 au fost anulate succesiv de Executiv, lăsând punctul de referință înghețat la valoarea de 81 de lei.
Ce prevede legea versus ce propun politicienii
Conform Articolului 84 din Legea 360/2023, mecanismul de ajustare a pensiilor nu lasă loc de interpretări sau negocieri bugetare. Textul legii stipulează clar o formulă matematică obligatorie:
„Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.”
Aplicat la indicatorii actuali, acest calcul ar trebui să genereze o indexare automată de 12% la data de 1 ianuarie 2027 (compusă dintr-o rată a inflației de 10% și un plus de 2% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut).
Cu toate acestea, Florin Manole, propunerea PSD pentru funcția de ministru al Muncii, a creat o vie controversă publică declarând recent că procentul final nu este bătut în cuie, ci va face obiectul unor discuții guvernamentale. Condiționarea unei legi organice de disponibilitatea fondurilor dintr-un alt minister reprezintă o abordare catalogată deja în spațiul public ca fiind la limita legalității.
„Negocieri” pe spatele pensionarilor
Chestionat cu privire la respectarea calendarului legal și acoperirea integrală a inflației, viitorul ministru al Muncii a confirmat că indexarea va avea loc, însă a evitat să garanteze aplicarea procentului de 12%.
„Creșterea pensiilor trebuie să se întâmple, indexarea pensiilor trebuie să se întâmple. [Dar] asta este o decizie care trebuie avută împreună cu ministrul de Finanțe”, a precizat Florin Manole, într-o declarație consemnată de publicația Libertatea.
Această poziție confirmă, practic, temerile că Guvernul pregătește o nouă ordonanță de urgență prin care să plafoneze sau să modifice temporar aplicarea Legii 360/2023, invocând constrângerile bugetare și deficitul fiscal.
Impactul amânărilor succesive: Punctul de pensie, blocat
Noua strategie a clasei politice față de pensionari, analizată recent și de publicația Newsweek România, arată un tipar de austeritate aplicat în ultimii ani. Dacă legea ar fi fost respectată fără intervenții politice, cumulul indexărilor pentru perioada 2025-2026 ar fi trebuit să aducă o majorare totală de 18,5% a veniturilor.
În acest scenariu legal, punctul de pensie ar fi trebuit să crească de la 81 de lei la 96 de lei. Prin anularea succesivă a indexărilor din ultimii doi ani, pensionarii au pierdut deja sume importante din puterea de cumpărare, într-o perioadă marcată de scumpiri accentuate.
Deși este cert că o majorare va fi operată la 1 ianuarie 2027, valoarea efectivă cu care vor crește pensiile rămâne o mare necunoscută. Schimbarea de paradigmă – de la un drept garantat prin lege la o sumă „negociată” cu Ministerul de Finanțe – indică faptul că Executivul caută soluții de avarie pentru a reduce efortul bugetar, chiar cu riscul de a diminua drepturile stabilite prin lege ale milioanelor de seniori din România.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
