Administrația locală din Turda a primit finanțări pentru derularea mai multor proiecte care vizează digitalizarea instituției și ușurarea modului în care administrația locală interacționează cu cetățenii. Ba chiar s-au prezentat și premii obținute la nivel național, pentru ”digitalizare”. Numai că, în realitate, ”digitalizarea” în relația cu cetățeanul a rămas la nivelul de ”depuneți la registratura ghişeului unic al Primăriei Municipiului Turda”.
Concret, este vorba despre modul pe care-l oferă cele două administrații pentru o interacțiune mai eficientă cu cetățenii, în situația unor proiecte de acte normative (care privesc toată populația), care trebuie supuse dezbaterii publice.
Situația de la Câmpia Turzii
Anunțul privind dezbaterea publică este publicat pe siteul instituției, la secțiunea Anunțuri/Transparență decizională, atașându-se proiectul de hotărâre care poate fi consultat de cetățeni.
Ca variantă de interacțiune cu cetățenii, Primăria Câmpia Turzii menționează că ”propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare la proiectul de act normativ supus dezbaterii se pot depune în scris la registratura instituţiei, sau pe adresa de e-mail primaria@campiaturzii.ro”. Cu alte cuvinte, cetățenii au posibilitatea să-și transmită propunerile/observațiile fie depunându-le la registratura nstituției, fie folosind O ADRESĂ DE EMAIL, unde pot fi trimise în format electronic.

Situația de la Turda
Anunțul privind promovarea unui proiect de hotărâre cu caracter normativ este publicat pe siteul instituției, la secțiunea Consiliul Local/Proiecte supuse dezbaterii publice, atașându-se proiectul de hotărâre care poate fi consultat de către cetățeni.
Însă, spre deosebire de Câmpia Turzii, cei de la Turda nu oferă nicio variantă ”digitalizată” de interacțiune cu cetățenii, menționându-se că ”cei interesați pot formula în scris propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ, ce vor fi depuse la registratura ghişeului unic al Primăriei Municipiului Turda”.
Practic, este vorba despre o îngreunare a relației instituție-cetățean, în plină eră a digitalizării, menținându-se doar interacțiunea fizică. Ca să nu mai vorbim de faptul că, dincolo de timpul necesar alocat unei deplasări fizice la Ghișeul Unic, cetățeanul se poate confrunta și cu lipsa unei parcări adecvate în zona respectivă (s-a construit pista de biciclete și s-au eliminat mai multe parcări) și cu o posibilă amendă din partea Poliției Locale, în cazul în care parchează ”aiurea”.

Digitalizarea, de la diplome la interacțiunea reală cu cetățenii
Digitalizarea nu trebuie să se facă pentru diplome, ci pentru o interacțiune mai facilă și mai eficientă cu cetățenii! Pentru că acesta trebuie să fie scopul real al digitalizării.
Citește și: Cristian Matei: Suntem pe lista celor mai digitalizate instituții publice locale
TurdaNews a solicitat administrației locale să promoveze și o variantă ”digitalizată” a interacțiunii cu cetățenii, în ceea ce privește proiectele de hotărâre care necesită dezbatere publică, însă apelul nostru încă nu a primit niciun răspuns, deși au trecut 5 zile de la transmiterea solicitării.
Chiar în aceste zile, de exemplu, la Turda se află în ”dezbatere publică” proiectul care vizează majorarea tarifului biletelor de călătorie cu autobuzele TUP Turda, solicitarea fiind pentru o majorare cu circa 20%. Cetățenii mai pot transmite propuneri/sugestii/opinii privind acest proiect de hotărâre până vineri, 14 octombrie 2022.
Citește și: Proiectul cu majorarea biletelor pe autobuzele TUP Turda, retras! Adică… amânat un pic!
Situația Smart City la nivel național
La nivelul întregii țări sunt 144 cu proiecte Smart City care vizează administrațiile locale. Conform unui top național, întocmit de vegacomp.ro, Turda se află pe locul 21, cu 5 proiecte de digitalizare, cumulate pe fazele de execuţie. Câmpia Turzii are 2 proiecte și se află pe locul 23.
La Turda, proiectele vizează domeniile Smart Mobility (1), Smart People (1) și Smart Governance (3). La Câmpia Turzii, proiectele vizează domeniile Smart Mobility (1) și Smart Governance (1).
De remarcat că, la nivel național, există mai multe orașe care depășesc cele două municipii din zona noastră, la număr de proiecte privind digitalizarea și conceptul de e-governance: Slănic Moldova (25 proiecte), Hârșova (19 proiecte), Hunedoara (16 proiecte), Avrig (14 proiecte), Aleșd (10 proiecte), Sebeș (10 proiecte), Negrești (9 proiecte), Roman (9 proiecte), Breaza (8 proiecte), Făgăraș (7 proiecte), Focșani (7 proiecte), Aiud (6 proiecte), Moinești (6 proiecte), Odorheiu Secuiesc (6 proiecte).
Pe primul loc în topul orașelor cu proiecte de Smart City se află Cluj-Napoca, care are un total de 63 de proiecte de acest gen.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
























Oameni ca (…), fara studii, fotografi, pupincuristi, dar smenari. Astia se ocupa de it-ul orasului. Primarie, Salina, CAA, DP. Chiar nu sunt oameni valorosi in urbea asta? La noi, doar pilele lucreaza!! Cautati in cifra de afaceri pe net. Mentiune: nu are nici un client privat!!