Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a finalizat o amplă operațiune de auditare și curățare a bazelor de date, soldată cu eliminarea din Registrul Electoral a peste 15.400 de persoane cu vârsta de peste 90 de ani. Controalele naționale au scos la iveală faptul că acești cetățeni figurau în continuare ca alegători activi, deși erau decedați de ani buni, unii dintre ei chiar de decenii.
Verificările de amploare au fost declanșate la ordinul direct al președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, și s-au întins pe parcursul unei luni întregi. În total, inspectorii au luat la puricat situația juridică și faptică a peste 152.000 de cetățeni trecuți de 90 de ani. Dincolo de cele 15.400 de cazuri clare de deces confirmate oficial în urma efortului administrativ, alte aproximativ 17.000 de persoane sunt considerate în prezent „cel mai probabil decedate”, însă radierea lor este blocată provizoriu din cauza lipsei documentelor justificative.
Informația inițială privind această curățenie fără precedent din bazele de date a fost publicată de G4Media.ro, însă amploarea fenomenului scoate la lumină deficiențe structurale profunde în aparatul administrativ autohton. Rezultatele auditului intern au generat deja un uriaș scandal instituțional, președintele instituției lansând acuzații dure de neglijență la adresa propriilor structuri teritoriale, fapt ce a provocat proteste în rândul funcționarilor.
Scandal instituțional și acuzații de management defectuos
Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, a criticat public activitatea direcțiilor județene, reproșându-le direct că nu și-au îndeplinit una dintre obligațiile fundamentale prevăzute de lege: actualizarea periodică și riguroasă a Registrului Electoral. Nemulțumirea conducerii centrale vizează lipsa de proactivitate a celor 220 de angajați din teritoriu, repartizați în echipe de câte patru până la zece funcționari per județ.
„Dacă lucrau cum trebuie nu aveam astfel de situații”, a declarat tranșant Adrian Țuțuianu.
Reacția angajaților din structurile județene nu s-a lăsat așteptată. În urma criticilor formulate de președintele instituției, mai mulți salariați ai AEP au declanșat un protest spontan. Aceștia se declară nemulțumiți de faptul că responsabilitatea este plasată exclusiv pe umerii lor, invocând blocaje legislative cronice și lipsa de cooperare automatizată cu alte instituții ale statului.
Cazul Teleorman: Zeci de centenari decedați, menținuți fictiv pe liste
O imagine clară a modului în care s-au acumulat aceste anomalii administrative provine din județul Teleorman. La începutul anului 2026, statisticile oficiale arătau că în acest județ figurau nu mai puțin de 162 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani. Anomalii stridente au fost identificate în mediul rural, cum este cazul comunei Orbeasca.
În această localitate, registrele indicau existența a 41 de cetățeni centenari. Abia după ce Direcția Electorală Județeană Teleorman a emis o solicitare oficială, funcționarii primăriei locale au verificat manual registrele de stare civilă. Rezultatul a fost previzibil: marea majoritate a celor înscriși aveau deja mențiunea de deces aplicată pe actele de naștere, dar informația nu fusese niciodată transferată către registrul de vot.
„În baza adresei respective, am căutat în actele de naștere și aveau mențiunea de deces. Acum, eu nu știu de ce nu s-au radiat până acum”, a mărturisit o angajată a Primăriei Orbeasca.
Primarul comunei Orbeasca, Ilie Marian Necșuțu, a confirmat ulterior că, în urma verificărilor amănunțite, au mai rămas doar șase cazuri neclarificate în localitate. Situația demonstrează că, deși decesele erau înregistrate corect la nivel local în arhivele de stare civilă, circuitele birocratice din România au eșuat în a comunica datele în timp real către Autoritatea Electorală Permanentă.
Exodul din Banat și capcana legislativă a deceselor din străinătate
Dacă în sudul țării problema a fost generată de o comunicare deficitară între primării și direcțiile județene, în regiunile din vestul țării cauzele sunt complet diferite și mult mai greu de remediat sub actualul cadru legal. În comuna Gottlob din județul Timiș, Registrul Electoral număra la începutul acestui an 39 de persoane cu vârste de peste un secol. Realitatea din teren a arătat însă că o singură persoană mai este în viață: o femeie de etnie germană în vârstă de 101 ani.
Primarul din Gottlob, Gheorghe Nastor, a explicat că fenomenul este direct legat de valurile istorice de emigrare ale comunităților de șvabi și sași din Banat și Transilvania. Zeci de mii de cetățeni români au plecat în Germania sau Statele Unite ale Americii în ultimele decenii. Mulți dintre aceștia au decedat în țările de adopție, însă certificatele lor de deces nu au ajuns niciodată în posesia autorităților de la București.
„La fiecare ciclu electoral avem aceeași discuție despre registrul electoral încărcat cu astfel de persoane”, a subliniat primarul Gheorghe Nastor, adăugând că demersurile repetate făcute către Guvern și Prefectură au rămas fără niciun răspuns concret.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a admis existența unui vid legislativ major în ceea ce privește evidența cetățenilor români din diaspora. Sub normele juridice actuale, statul român nu are un mecanism automat de notificare sau de preluare a datelor privind decesele survenite în afara granițelor.
„Noi, statul român, nu ştim câţi cetăţeni români au decedat în străinătate”, a recunoscut deschis șeful AEP.
În prezent, decesul unui cetățean român în străinătate este înscris în registrele naționale doar dacă moștenitorii solicită explicit transcrierea certificatului străin în România. La această procedură se apelează, de regulă, doar în scopuri succesorale sau pentru deschiderea succesiunii asupra unor proprietăți din țară. În absența unui interes patrimonial direct al rudelor, statul român continuă să considere persoanele respective ca fiind în viață și, implicit, cu drept de vot, perpetuând liste electorale umflate artificial la fiecare scrutin.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
