Au trecut aproape doi ani de la alegerile locale din 2024, iar noile consilii locale din Turda și Câmpia Turzii au avut suficient timp pentru ca diferențele dintre aleși să înceapă să se vadă. Cine a venit cu inițiative concrete, cine a devenit vocea opoziției și cine a câștigat influență politică? O analiză a activității publice din prima parte a mandatului 2024–2028 scoate în față câteva nume, dar relevă și o diferență importantă între cele două municipii.
Mandatul 2024–2028 al consilierilor locali a început efectiv în toamna anului 2024. După aproximativ 21–22 de luni, este încă prea devreme pentru un verdict final, dar suficient pentru un prim bilanț.
Trebuie făcută, însă, o distincție importantă. Un consilier foarte prezent în spațiul public nu este automat și cel mai performant, după cum un ales mai puțin vizibil în presă poate avea o activitate consistentă în comisii sau în relația cu administrația.
Din informațiile publice disponibile până în prezent, la Turda se remarcă în special Horea Hudrea, Adrian Nap și Marius Riter, alături de câteva intervenții notabile ale lui Adonis Baba. La Câmpia Turzii, Marian Morar și Ioan Bakoș sunt printre consilierii fără funcții executive care și-au conturat cel mai clar un profil public, în timp ce Sabin Ghemeș deține, prin funcția de viceprimar, o influență administrativă evidentă.
Turda: Horea Hudrea, printre cei mai activi prin inițiative concrete
Unul dintre consilierii care au reușit să se individualizeze în actualul mandat este Horea Hudrea, ales pe lista PSD.
Hudrea s-a remarcat printr-o combinație de inițiative punctuale și intervenții de control asupra administrației locale.
În martie 2025, acesta a obținut aprobarea achiziționării primelor două defibrilatoare automate destinate unităților de învățământ din Turda, propunerea beneficiind în final de susținerea grupurilor politice din Consiliul Local.
Ulterior, împreună cu Adrian Nap, Hudrea a inițiat demersurile pentru introducerea unui serviciu de recoltare a probelor biologice la domiciliu, destinat în special persoanelor vârstnice și celor care întâmpină dificultăți de deplasare.
Activitatea sa nu s-a limitat la propuneri. Consilierul a ridicat public și probleme privind funcționarea unor servicii din cadrul Direcției de Asistență Socială Turda, inclusiv în ceea ce privește serviciile medicale la domiciliu și situația Centrului de igienă din Poiana.
De asemenea, alături de Teodora Vălean și Adonis Baba, Hudrea s-a numărat printre inițiatorii unui proiect referitor la promovarea culturii scrise și sprijinirea voluntariatului în ONG-urile locale.
Prin raportare strict la inițiativele care pot fi identificate în spațiul public, Horea Hudrea poate fi considerat unul dintre consilierii turdeni care au ieșit cel mai mult în evidență în prima parte a mandatului.
Adrian Nap: de la consilier local la unul dintre oamenii cu cea mai mare influență din administrația Turzii
Dacă Hudrea se remarcă prin inițiative, Adrian Nap reprezintă unul dintre cele mai clare exemple de creștere a influenței politice în actualul mandat.
Ales consilier local din partea AUR, Nap a ajuns în iulie 2025 în funcția de viceprimar al municipiului Turda, după o perioadă de negocieri și blocaje politice.
Ulterior, primarul i-a delegat inclusiv atribuții privind gestionarea și supravegherea salubrității.
Ascensiunea sa schimbă însă și criteriul de evaluare. Din momentul în care un consilier devine viceprimar, activitatea sa nu mai poate fi comparată în totalitate cu cea a unui ales local fără atribuții executive.
Nap are totuși și inițiative identificabile din perioada actualului mandat, între care se numără proiectul realizat împreună cu Horea Hudrea privind recoltarea probelor biologice la domiciliu.
În același timp, viceprimarul a fost unul dintre actorii centrali ai confruntărilor politice din Consiliul Local, inclusiv în disputele cu USR privind noua configurație a puterii și componența comisiilor de specialitate.
Dacă evaluarea se face prin prisma influenței politice dobândite, Adrian Nap este greu de ignorat: a pornit mandatul ca ales local și a ajuns unul dintre principalii oameni ai executivului turdean.
Marius Riter și USR, polul vocal al opoziției din Consiliul Local Turda
Pe cealaltă parte a scenei politice locale, Marius Riter și grupul USR și-au construit un profil pronunțat de opoziție.
Unul dintre momentele tensionate ale mandatului s-a produs în 2025, atunci când consilierii USR au părăsit o ședință a Consiliului Local în contextul disputei privind modificarea componenței comisiilor de specialitate.
Riter a contestat legalitatea procedurii. Este important de precizat că aceasta a reprezentat poziția politică și juridică exprimată de USR, nu o concluzie definitivă stabilită de o instanță.
Mai relevantă pentru activitatea de inițiator este acțiunea din 2026, când Marius Riter, Gabriela Blăniță, Florin Țifui, Cristian Felezeu și Gavril Pop au depus proiectul privind eliminarea activităților fizice de jocuri de noroc din municipiul Turda.
Tema a generat dezbateri politice și publice, chiar dacă proiectul, în forma ajunsă la vot, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare.
Astfel, Riter și grupul USR se evidențiază mai ales prin opoziție instituțională, contestarea unor decizii ale majorității și introducerea pe agenda publică a unor subiecte controversate.
Adonis Baba, o prezență care începe să se contureze
Un alt nume care merită urmărit la Turda este Adonis Baba.
Deși nu a beneficiat de aceeași expunere publică precum Hudrea, Nap sau Riter, acesta apare în mai multe intervenții și inițiative concrete.
A fost coinițiator al proiectului privind promovarea culturii scrise și voluntariatul, a intervenit public pe tema parcărilor neregulamentare și a propus un amendament în dezbaterea privind jocurile de noroc, prin care sălile de jocuri nu ar fi putut funcționa la parterul sau demisolul blocurilor.
Amendamentul său a fost adoptat, chiar dacă proiectul în ansamblu a fost ulterior respins.
Câmpia Turzii: un Consiliu Local în care individualitățile sunt mai puțin vizibile
Situația este diferită la Câmpia Turzii.
Consiliul Local rezultat în urma alegerilor din 2024 a pornit cu 7 mandate PNL, 5 AUR, 4 PSD, 2 USR și unul UDMR.
Comparativ cu Turda, activitatea individuală a consilierilor este însă mult mai greu de urmărit în spațiul public. Dezbaterea politică este dominată într-o măsură mai mare de executivul local și de primarul Dorin Lojigan.
Există totuși câteva excepții.
Marian Morar, principala voce de opoziție de la Câmpia Turzii?
Marian Morar, reprezentant AUR, a intrat în actualul mandat cu un capital electoral important. La alegerile locale din 2024, acesta s-a clasat pe locul al doilea în cursa pentru Primăria Câmpia Turzii, cu 2.228 de voturi, reprezentând 25,55%.
Morar a fost și contracandidatul lui Sabin Ghemeș pentru funcția de viceprimar, însă Ghemeș a obținut 14 voturi din cele 19 ale consilierilor.
Unul dintre cele mai importante momente pentru profilul de opoziție al lui Marian Morar a venit odată cu disputa privind taxele și impozitele locale pentru anul 2026.
După ce AUR s-a opus majorărilor, Morar a depus în ianuarie 2026 o plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea parțială a hotărârii Consiliului Local privind taxele și impozitele, limitarea ajustării și reluarea procedurii.
Poziția sa a fost contestată de primarul Dorin Lojigan, care a susținut necesitatea adoptării hotărârii și a apreciat votul consilierilor PSD, USR, UDMR și PNL.
Indiferent de tabăra politică din care este privită disputa, Morar și-a consolidat prin această acțiune profilul de principal contestatar al politicii fiscale promovate de administrația locală.
Ioan Bakoș: opoziție, dar nu cu orice preț
Un profil diferit are consilierul USR Ioan Bakoș.
Acesta și-a prezentat public bilanțul după primul an complet de mandat, punând accent pe sesizările primite de la cetățeni, transmiterea acestora către executiv și explicarea voturilor din Consiliul Local.
Bakoș a adoptat o poziție interesantă și în controversa din 2026 privind zgomotul produs de aeronavele Bazei 71 Aeriene.
Consilierul a recunoscut disconfortul reclamat de o parte dintre locuitori, dar s-a delimitat de soluțiile pe care le considera nelegale și a subliniat importanța strategică a bazei militare.
În plus, spre deosebire de AUR, USR a votat hotărârea privind taxele locale pentru 2026.
Din această perspectivă, Bakoș și-a construit până acum imaginea unui ales aflat în opoziție, dar care nu votează automat împotriva proiectelor susținute de executiv.
Sabin Ghemeș: influență evidentă, dar din postura de viceprimar
Un caz aparte este cel al lui Sabin Ghemeș, PNL.
Acesta a fost reales viceprimar cu 14 voturi din 19, într-un Consiliu Local în care PNL deținea numai șapte mandate.
Matematica votului arată existența unei susțineri politice care a depășit grupul liberal și reprezintă unul dintre cele mai clare indicii privind raporturile de putere din Consiliul Local Câmpia Turzii.
Dar Ghemeș trebuie evaluat separat de consilierii fără funcții executive. În calitate de viceprimar, acesta beneficiază de atribuții și pârghii administrative pe care un simplu consilier local nu le are.
Cine a ieșit cel mai mult în evidență după aproape doi ani?
Dacă analiza este limitată la informațiile și inițiativele care au devenit publice, câteva concluzii preliminare se desprind.
La Turda, Horea Hudrea se remarcă prin inițiative concrete și intervenții asupra funcționării administrației, Adrian Nap prin acumularea rapidă de influență politică și accesul la puterea executivă, iar Marius Riter și grupul USR prin activitatea de opoziție și introducerea unor teme controversate pe agenda Consiliului Local.
La Câmpia Turzii, Marian Morar s-a individualizat drept una dintre cele mai vocale figuri ale opoziției, în special pe tema fiscalității locale, în timp ce Ioan Bakoș a încercat să construiască un profil de opoziție mai moderată, centrat inclusiv pe relația cu cetățenii.
Turda versus Câmpia Turzii: două Consilii Locale care funcționează politic diferit
Poate cea mai interesantă concluzie a primilor aproape doi ani nu ține însă de un anumit consilier, ci de diferența dintre cele două municipii.
La Turda, Consiliul Local pare mult mai competitiv și conflictual. Apar proiecte inițiate de consilieri, amendamente, contestări ale procedurilor, repoziționări politice și confruntări între grupurile din Consiliu.
La Câmpia Turzii, executivul condus de Dorin Lojigan, alături de viceprimarul Sabin Ghemeș, domină mai clar scena administrativă, iar individualitatea celor 19 consilieri este mai puțin vizibilă public.
Faptul că Ghemeș a obținut 14 voturi pentru funcția de viceprimar, deși PNL avea doar șapte consilieri, este probabil cel mai simplu indicator al capacității executivului de a beneficia de o susținere politică mai largă decât propriul grup.
Vizibilitatea nu înseamnă automat performanță
Există, în final, o rezervă importantă.
Numărul aparițiilor în presă nu reprezintă o unitate de măsură a performanței unui consilier local.
Un clasament riguros al celor mai activi aleși din Turda și Câmpia Turzii ar presupune analizarea integrală a activității din perioada octombrie 2024–august 2026: prezența la ședințe, proiectele de hotărâre inițiate, amendamentele depuse și adoptate, intervențiile în plen, activitatea în comisii, sesizările cetățenilor transformate în măsuri administrative și, mai ales, proiectele care au trecut de la declarații la implementare.
Abia un asemenea „catalog” al consilierilor ar permite un clasament bazat pe indicatori comparabili.
Până atunci, bilanțul public al primilor aproape doi ani arată deja ceva important: la Turda competiția dintre consilieri și grupurile politice este mult mai vizibilă, în timp ce la Câmpia Turzii centrul de greutate al administrației continuă să fie executivul.
Iar până în 2028 mai sunt aproape doi ani în care actualii consilieri pot confirma aceste prime impresii — sau pot schimba complet clasamentul.
Notă: Analiza a fost realizată pe baza răspunsurilor generate de ChatGPT.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
