Aparentul paradox dintre parcările arhipline ale magazinelor din zona Turzii și cifrele drastice publicate de Institutul Național de Statistică (INS) ridică întrebări justificat de mari în rândul comunității locale. În timp ce cifrele oficiale vorbesc despre un declin accelerat al comerțului cu amănuntul, realitatea din teren oferă o imagine complet diferită la nivel vizual.
Ce spun datele oficiale?
Conform datelor publicate joi de INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o scădere brută de 5,6% în primele șase luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe seria ajustată în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare, contractarea este și mai accentuată, ajungând la 5,7%.
Scăderea a fost alimentată în principal de sectorul produselor nealimentare, care a suferit un recul dur:
| Categorie de produse | Scădere serie brută | Scădere serie ajustată |
| Produse nealimentare | -7,3% | -7,5% |
| Alimente, băuturi și tutun | -4,2% | -4,3% |
| Carburanți auto (magazine specializate) | -4,0% | -2,6% |
De ce sunt magazinele pline la Turda, dacă vânzările scad?
Privită din parcările marilor spații comerciale din zona Turda – Câmpia Turzii, situația pare să contrazică direct rapoartele economice. Totuși, analiștii economici explică faptul că această diferență între „ce se vede în teren” și „ce se înregistrează în contabilitate” are mai multe cauze clare:
Orientarea către cumpărături de valoare mică: Magazinele pot fi aglomerate, însă comportamentul de consum s-a schimbat. Oamenii vizitează mai des magazinele pentru produse de primă necesitate sau promoții, dar valoarea medie a coșului de cumpărături a scăzut semnificativ.
Trafic pietonal versus valoare financiară: Numărul mare de mașini și clienți indică o prezență fizică ridicată, dar nu garantează un volum de vânzări mare pe produsele nealimentare de valoare ridicată (electrocasnice, îmbrăcăminte premium, articole pentru casă), exact sectorul care a tras în jos datele INS (-7,3%).
Efectul de zonă comercială regională: Zona Turzii atrage cumpărători din numeroase localități rurale învecinate, concentrând fluxul de persoane în câteva puncte cheie, ceea ce creează senzația de aglomerație continuă.
Migrarea către comerțul online: O parte din volumul pierdut de magazinele fizice la nivel național s-a mutat în mediul online sau reflectă o prudență financiară mai mare a populației în contextul general al prețurilor.
Parcările pline din zona Turzii arată că apetitul populației pentru mișcare și acces la spațiile comerciale rămâne ridicat, însă diferența se face la casă: bonurile de cumpărături reflectă tot mai mult prudența și selectivitatea cumpărătorilor din prima jumătate a anului.
Descoperă mai multe la TurdaNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
