AUR se apropie de 40%, PNL pierde din avansul câștigat în mai. Ce arată noul sondaj INSCOP

AUR rămâne lider detașat în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, în timp ce PSD și PNL își dispută poziția a doua, arată Barometrul Informat.ro – INSCOP Research din septembrie 2026. Liberalii înregistrează un scor mai mic decât în luna mai în ambele categorii analizate, iar ordinea dintre PNL și PSD depinde de disponibilitatea respondenților de a participa la vot.

Cercetarea, realizată în perioada 1–7 septembrie 2026, plasează AUR la 39,7% în rândul persoanelor care exprimă o preferință electorală, indiferent dacă declară sau nu că vor merge sigur la urne. PSD este cotat la 18,7%, iar PNL la 16,3%.

Astfel, AUR are un avans de 21 de puncte procentuale față de social-democrați și depășește scorul cumulat al PSD și PNL, care ajunge la 35%.

PNL coboară cu patru puncte față de mai

Comparativ cu măsurătoarea din mai 2026, cea mai mare scădere dintre partidele prezentate în acest clasament este înregistrată de PNL: de la 20,3% la 16,3%.

În același interval, PSD urcă de la 17,5% la 18,7%, revenind înaintea liberalilor. AUR crește de la 38,2% la 39,7%, iar USR coboară de la 10% la 9%.

Clasamentul complet al respondenților care exprimă o opțiune electorală, categorie reprezentând 70,6% din eșantion, arată astfel:

SENS ajunge la 4,1%, față de 2,5% în mai, în timp ce UDMR este cotat la 5,5%, comparativ cu 5% în măsurătoarea anterioară. POT urcă de la 1,9% la 2,7%, egalând scorul SOS România.

Votanții hotărâți schimbă ordinea: PNL trece înaintea PSD

O imagine diferită apare în rândul celor care au exprimat o preferință electorală și spun că ar merge sigur la vot. Aceștia reprezintă 45% din totalul eșantionului.

În această categorie, AUR obține 40,2%, iar PNL ocupă poziția a doua, cu 17,2%, urmat îndeaproape de PSD, cu 16,4%. USR înregistrează 11,4%.

UDMR și SENS au fiecare câte 4,8%, POT ajunge la 2,2%, iar SOS România la 1,8%. Un candidat independent ar fi ales de 1% dintre respondenții din această categorie, iar un alt partid, de 0,2%.

Distanța de numai 0,8 puncte procentuale dintre PNL și PSD nu indică un avantaj clar al liberalilor, având în vedere incertitudinea inerentă măsurătorii.

Față de mai, PNL coboară de la 21,9% la 17,2% în rândul alegătorilor hotărâți să participe, în timp ce PSD urcă de la 13,3% la 16,4%. USR crește de la 10,8% la 11,4%, iar AUR scade ușor, de la 41,4% la 40,2%.

Remus Ștefureac: prelungirea crizei politice erodează capitalul electoral

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, interpretează rezultatele prin prisma crizei politice prelungite și a efectelor asupra partidelor care au alcătuit fosta coaliție de guvernare.

Potrivit acestuia, PNL a pierdut câștigul electoral înregistrat imediat după moțiunea de cenzură.

„Dacă imediat după moțiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele 4 luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moțiunea de cenzură”, explică Ștefureac.

În evaluarea sa, PSD și USR se stabilizează, cu recuperări ușoare mai ales în zona alegătorilor mobilizați, în timp ce AUR se menține în jurul nivelului de 40%.

Peste jumătate dintre respondenți spun că ar merge sigur la urne

Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sigur nu”, iar 10 „sigur da”, 56,7% dintre participanții la sondaj au indicat disponibilitatea maximă de a vota. În schimb, 17,8% au ales varianta „sigur nu”.

Aceste răspunsuri măsoară intenția declarată de participare, fără a reprezenta o estimare certă a prezenței efective la alegeri.

Diferența dintre procentul de 56,7% și categoria de 45% folosită în al doilea clasament se explică prin faptul că acesta din urmă îi include numai pe cei care declară participarea sigură și exprimă o preferință electorală.

Metodologia cercetării

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XIV-a, a fost realizat la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.

Interviurile au fost efectuate telefonic, prin metoda CATI, în perioada 1–7 septembrie 2026, pe un eșantion simplu aleator de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de minimum 18 ani.

Eroarea maximă declarată pentru întregul eșantion este de ±3 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. Această marjă nu se transferă automat asupra subgrupurilor analizate, iar variațiile mici între măsurători trebuie interpretate cu prudență.