În fiecare an, începând cu anul 2013, sărbătorim la nivel național Ziua Patimoniului Imaterial, reprezentând un eveniment plin de semnificații și obiceiuri românești.
Celebrată anual, la nivel naţional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial marchează importanţa acordată patrimoniului cultural imaterial şi ataşamentul ţării noastre faţă de valorile promovate de Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Această zi se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
Din anul 2010 și până în prezent, aproape 90 de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de „Tezaur Uman Viu”, o inițiativă UNESCO. În urma demersurilor realizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Clujul deține următoarele titluri de „Tezaur Uman Viu”:
– 𝗩𝗮𝘀𝗶𝗹𝗲 𝗦𝗼𝗽𝗼𝗿𝗮𝗻 – rapsod popular – Frata;
– Ţuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel (𝗧𝗿𝗶𝗼 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗶𝗹𝘃𝗮𝗻 „𝗭𝗼𝗿𝗶𝗹𝗲”) – instrumentiști tradiționali Mociu;
– 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗖𝗶𝘂𝗿𝗰𝘂𝗶 (Ș𝗮𝗻𝗱𝗼𝗿𝗶𝗰ă)– instrumentist tradiţional (vioară) satul Soporu de Câmpie, com. Frata;
– 𝗟𝗼𝘃â𝘀𝘇 𝗙𝗿𝗮𝗻𝗰𝗶𝘀𝗰 (𝗟𝗼𝘃â𝘀𝘇 𝗙𝗲𝗿𝗲𝗻𝗰 “𝗞𝘂𝗹𝗶”) – dansator tradiţional – satul Vişea, com. Jucu de Sus (decedat în 2021);
– Perechea de jucăuși 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮𝗻 𝗗𝘂𝗺𝗶𝘁𝗿𝘂 ş𝗶 𝗘𝗹𝗶𝘀𝗮𝗯𝗲𝘁𝗮 𝗥𝘂𝘀𝘂 – Frata;
– 𝗡𝗶𝗰𝗼𝗹𝗮𝗲 𝗩ă𝗱𝗮𝗻, constructor de instrumente muzicale din lemn, Rusești;
– 𝗷𝘂𝗰ă𝘂ș𝘂𝗹 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮𝗻 din satul Berchieșu;
– ț𝗲𝘀ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗩𝗶𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗧𝗿𝗶𝗽𝗼𝗻 din Negreni;
– 𝗰ă𝗿𝗯𝘂𝗻𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗜𝗼𝘀𝗶𝗳 𝗕𝗼𝗿𝗱𝗲𝗮 din Muntele Rece;
Cercetările intreprinse în ultimii anii, conduc la concluzia că în subzonele teritoriului judeţului Cluj se găsește încă un bogat patrimoniu folcloric tradiţional, atât în stare vie, dar și latentă.
Urme clare şi adânci ale existenţei acestui patrimoniu se mai găsesc în prezent în multe localităţi ale judeţului, cu predilecţie în satele de munte. Acolo se păstrează şi astăzi în stare bună de conservare costumele tradiţionale, obiceiurile locale, limbajul arhaic şi încă mai pot fi admirate case construite în vechiul stil arhitectural.
Marea parte a bogatului tezaur informativ în domeniul culturii populare este deţinută de populaţia satelor, formată în general din persoane conservatoare, ce îndrăgesc trecutul satului, fiindcă face parte din viața lor.
Sursa: Tradiții Clujene
