Perioada Sărbătorilor este una plină de tradiții în toate zonele țării.

Reprezentanții „Tradiții Clujene” au făcut un scurt rezumat al tradițiilor.

În Sâmbata Mare, oamenii satelor ajunau și țineau post. Nimeni nu mânca în această zi. Femeile pregăteau desagii sau coșurile cu pască ce erau duse în noaptea de Înviere la biserică, pentru a fi binecuvântate de preot, înainte de a fi consumate.

În desagi, sau în coșul care era împodobit cu stergare țesute în război, erau puse ouă roșii, colaci, pască, dar și alte bunătăți pe care femeile le-au pregătit pentru masa de Paști. Și în ziua de Paști se consumau doar aceste alimente, sfințite de preot la biserică.

Acest obicei se mai păstrează în satele din județul Cluj, dar și din Transilvania.

Așa că, la miezul nopții, sau în zorii zilei în unele sate, biserica devenea neîncăpătoare. Oamenii, îmbrăcați cu haine de sărbătoare, primesc lumina de la preot, iar în unele zone, lumânările erau duse și la mormintele celor dragi, pentru a le lumina calea veșniciei, deoarece se credea că „cel plecat pe drumul fără întoarcere are drept toiag lumina lumânărilor aprinse de cei rămași”.

Dupa slujbă, oamenii iau „paștile”, adică prescura cu vin și se salută cu salutul pascal „Hristos a Inviat!”, răspunzându-se cu „ Adevărat a înviat!”