În acest moment, zona noastră are doi parlamentari. este vorba despre deputatul PNL Cristina Burciu și de senatorul PSD Răzvan Ciortea. Acesta din urmă ajuns avia recent în Parlament, după ce Vasile Dâncu a mers în Parlamentul European. Mandatele lor se termină în toamnă, odată cu alegerile parlamentare pentru noua legislatură 2024-2028.
Care sunt șansele zonei Turda – Câmpia Turzii să aibă cel puțin un parlamentar după alegerile care vor avea loc la finele acestei toamne?
Cristina Burciu
Parlamentarii în funcție sunt, fiecare, în niște situații mai delicate. Cristina Burciu va prinde cu dificultate un nou mandat, în condițiile în care PNL a reușit un scor politic de 32.26% pentru Consiliul Județean (singura opțiune de analiză pentru vot politic, în condițiile în care la europarlamentare, PSD și PNL au candidat pe listă comună). Scor care poate aduce 3-4 deputați și 1-2 senatori. La alegerile precedente, Cristina Burciu a prins locul de parlamentar de pe poziția 5.
Evident, vor fi negocieri politice interne, însă PNL Turda are handicapul unui rezultat nesatisfăcător la ultimele alegeri locale, respectiv 23.82%.
Răzvan Ciortea
Președintele PSD Turda (și fost subprefect) a prins mandatul de senator datorită plecării lui Vasile Dâncu la Parlamentul European. În cele câteva luni avute la dispoziție, n-are cum să facă ”minuni” din punct de vedere al imaginii (la prima vedere), însă poate forța stabilirea unor relații care să-i aducă o poziție bună pe listă, la viitoarele alegeri parlamentare. Cel mai probabil, asta va fi cea mai mare provocare/luptă a sa, din noua poziție.
Și asta pentru că vor fi suficiente nume care vor avea pretenții pe locurile eligibile (dincolo de faptul că în culise s-a vorbit și de faptul că Aurelia Cristea, fostul candidat PSD la Primăria Clujului, ar fi primit asigurări că va avea un loc eligibil sau de faptul că ar fi discuții cu independentul Sabin Sărmaș, care a făcut o figură frumoasă la ”locale”).
Nu este de neglijat nici faptul că, în absența unor alegeri la nivelul filialei județene (cel mai probabil, nu se vor face până la alegerile parlamentare), organizația județeană rămâne în sfera de influență a lui Vasile Dâncu, cu care Răzvan Ciortea ar avea o relație bună. Rămâne de văzut dacă acest detaliu se va menține, în condițiile în care Ciortea nu a reușit un rezultat prea bun la recentele alegeri locale, fiind abia pe locul 4 în competiția pentru Primărie, iar PSD a scos 15.97%, cu câteva procente mai sus decât performanța lui Ciortea.
Ce nume ar mai putea fi vehiculate?!
În jocurile politice ale unei candidaturi parlamentare ar putea intra Ciprian Rigman, președintele USR Turda, care a reușit să ocupe locul secund în lupta pentru Primărie, la o distanță de doar 2.40%. Pentru că e cel mai bun rezultat individual al unui candidat USR-ist, la nivelul municipiilor din județ.
Un alt candidat ar putea veni din zona AUR, dacă ținem cont de rezultatele excepționale înregistrate în zona Turda – Câmpia Turzii, municipiile cu cele mai bune rezultate la ”locale”, la nivelul municipiilor din toată țara! Ori, în aceste condiții, va fi destul de dificil pentru AUR să nu nominalizeze un nume din zonă. Evident, acest nume nu are cum să fie Mircea Irimie, în ciuda faptului că s-a ”împăunat” cu meritele rezultatelor obținute de AUR în zona Turda-Câmpia Turzii. Valoarea individuală a lui Irimie s-a văzut în 2020: 3-4%.
În aceste condiții, rămân cei doi candidați la funcția de primar, la Turda și la Câmpia Turzii, Adrian Nap și Marian Morar. Morar are un ușor avantaj, din punct de vedere al scorului electoral, pentru că a adunat 25.55% din voturile exprimate (cel mai bun rezultat la nivel național, în mediul urban), în timp ce Nap a avut 25.40%, pe vot individual. În plus, Marian Morar are avantajul experienței din poziția de administrator public al Primăriei Câmpia Turzii, ceea ce contează.
Dar nu trebuie omis nici faptul că liderul județean al AUR, Cristian Șipoș, este turdean, la origini.
De la Câmpia Turzii nu este exclus să apară o dorință de ”loc cu șanse” din partea PNL-ului. Care poate invoca rezultatul bun de la ”locale”, respectiv procentul de 36.82%, superior celui de la Cluj-Napoca (32.44%), Turda (23.82%), Dej (24.96%) sau Huedin (24.93%). Ca nume care ar putea fi luate în calcul sunt Cristian Haiduc (cu experiență la nivel ministerial) și Irina Munteanu (prefectul județului Cluj).
La ce ne-a ajutat deputata noastra?? Activitate zero…. bani degeaba…. Mai bine fara!!
Un parlamentar NU POATE ajuta direct o comunitate, pentru că nu acesta este rolul unui parlamentar! Însă, poate sprijini anumite inițiative etc.
Activitatea parlamentară o găsiți aici:
https://cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=54&cam=2&leg=2020
Pai și dacă un parlamentar nu poate ajuta o comunitate la ce mai avem nevoie de el ,atunci ma doare la basca dacă e din Turda sau din Vaslui
E bună logica dvs… 😂
Numai că parlamentarul din Vaslui nu are birou parlamentar în Turda, nu te poți întâlni cu el pentru a-i expune unele probleme (legislative, abuzuri etc), nici nu ai vreo speranță să voteze ceva favorabil Turzii și nici în ceea ce privește implicarea în relația cu Parlamentul, Guvernul, Ministerele sau alte instituții centrale. 🤭
În rest, votați Vasluiul. Poate sunteți pe aceeași lungime de undă… 🤪
Dacă parlamentarul din Turda are birou la Turda și nu poate ajuta comunitatea locală degeaba îl are ,iar chestia cu problemele și abuzurile pe care vrei sa le semnalezi e frecția cu Carmol la un picior de lemn ,părerea mea .
Ți s-a explicat ce „ajutor” legal poate da…
Fă o petiție să fie toți parlamentarii din Moldova, ca să fii liniștit și să vezi ce bine îți merge! 🤭