Un weekend de folclor românesc la Turda: Festivalul Folcloric „În Grădina Dorului”, Ediția a III-a (Video)

WhatsApp Image 2021-07-26 at 14.25.02

Torsul lânei, apa de la fântână, păpușile din porumb, poveștile străbunicii, plimbatul cu tractorul, năframa frumos colorată, mâncarea tradițională a bunicii, mersul la biserică în fiecare duminică, viața simplă de la sat, sunt câteva dintre lucrurile pe care mi le amintesc atunci când aud de folclorul românesc.

Când eram mică, nu înțelegeam ce e folclorul, dar îmi plăcea să-l ascult pentru că îl asculta și bunica, cea mai sfântă ființă din lume. Am început să cresc și la fel ca alți tineri, mi se părea că folclorul e ceva demodat, melodii pentru bătrâni, dar cu timpul mi-am amintit cine sunt și de unde provin, iar acum folclorul nu poate fi decât o mândrie.

Fiind într-un stres continuu și într-o fugă disperată pentru a-mi face și eu un rost pe lume, am uitat de folclor. Am uitat cât de mult îmi plăcea să stau lângă străbunica și să o privesc cum torcea lâna și cât de fericită eram în toată libertatea pe care o aveam în vacanțele de vară când mergeam la bunici.

În Grădina Dorului

Majoritatea uităm de origini și de tradiții, uităm până și de scopul real al sărbătorilor. În weekend-ul 24-25 Iulie 2021, turdenii și-au reamintit cine sunt ei cu adevărat și pe ce plaiuri trăiesc, cu ocazia Festivalului de Folclor „În Gradina Dorului”, organizat de Primăria Turda și Casa de Cultură Turda.

Cum intri în parcul central din Turda dai de o căsuță țărănească, precum cea a bunicilor și parcă ți se trezesc niște fiori pe șirea spinării. Pe partea opusă, găsim câteva fotografii și în toate te regăsești, te gândești că știi acele locuri, dar de fapt îți amintești de verile la sat. Întrăm mai adânc în lumea festivalului și descoperim o scenă acum goală, dar plină de artiști în câteva minute. În fața scenei sunt tarabele cu mâncare și suveniruri, iar oamenii se mai opresc din când în când, unii pentru a achiziționa câte ceva, alții doar pentru a privi. Imediat lângă scenă sunt meșterii ale căror expoziții și ateliere sunt deschise pentru publicul larg.

Copiii și-au băgat mâinile în lut, construind fortărețe, iar cei mari se bucură de demonstrațiile meșterilor. Locul e plin de costume tradiționale, purtate cu mândrie atât de tineri, cât și de cei mai în vârstă. Unii spectatori și-au luat și ei ie, doar pentru a fi la sentimentul festivalului. Joc, cântec și voie bună. Așa putem descrie festivalul folcloric din acest an.

Nicăieri nu-i ca „Acasă”

În cadrul festivalului a avut loc o expoziție de fotografie etnografică a președintelui Asociației Potaissa Art, Sebastian Vasile Luca. Expoziția „Acasă” a fost plasată chiar la intrarea parcului central, lângă o casă țărănească frumos amenajată, precum casele bunicilor noștri. „Comparându-ne cu un stejar ce trăiește sute de ani, pentru a sta în picioare are nevoie de rădăcini puternice. Îmi place să compar folclorul cu acele rădăcini puternice pentru că un om fără cultură, e un copac uscat” așa vede artistul nostru folclorul românesc.

Deși a fost plecat pentru un timp în Italia, Sebastian Vasile Luca s-a întors în România, considerând că România e singurul loc pe care l-a putut simți acasă. Cât despre Turda, artistul declară „La Turda voi crește în fiecare an pe plan artistic. Folclorul e ceea ce ne definește ca popor. Mă bucură să găsesc în orașul meu natal interesul pentru artă, obiceiuri și tradiții. Pe această cale, felicit Primăria Turda și Casa de Cultură Turda pentru organizare și le mulțumesc pentru invitație!”.

Folclorul de ieri

Am învățat despre tradiții, obiceiuri și origini de la bunicii noștri, acei oameni care chiar se mândresc cu faptul că sunt români, oameni cărora nu le e rușine să poarte costumul popular și să asculte muzică folclorică.

Doamna Daniela Rațiu are 58 de ani și cinstește tradiția folclorică din adolescență fiind, pe atunci, dansatoare în ansamblul Țarina.

„Folclorul e ceva care mă menține tânără, mă menține în forță, ceva cu care mă mândresc. Când port costumul popular, parcă plutesc când umblu. În acel moment pot spune că sunt cea mai mândră și cea mai fericită. E ceva înălțător. Dacă ar dispărea folclorul românesc, noi, românii am dispărea. Pentru a fi un român adevărat, trebuie să vorbești corect românește, să fii ortodox botezat, să porți costumul național cu mândrie și să fii om.”

Deși are 58 de ani, doamna Daniela Rațiu e o fire veselă, plină de viață care continuă să ducă tradiția națională mai departe prin cântece și jocuri populare.

Folclorul de azi

Georgiana Boar este o tânără de 21 de ani din Turda, care cinstește folclorul românesc prin vocea sa unică. S-a îndrăgostit de muzica populară de la o vârstă fragedă, însă din lipsă de curaj nu și-a arătat talentul folcloric până acum doi ani. Decizia de a nu se mai ascunde, i-a adus tinerei împlinire și a făcut-o să-și dea seama ca acesta este locul ei. „Iubesc sa cant si sa aduc zambete celor care ma asculta si de asemea ador sa imbrac portul popular.”

„Pentru mine folclorul reprezintă pasiune și face parte din identitatea mea. Folclorul și obiceiurile tradiționale au făcut parte din viața mea întotdeauna fiindu-mi insuflate încă din copilărie. Mereu mi-a plăcut să ascult poveștile bunicilor și ale bătrânilor din satul natal al familiei mele, Micești, despre viața satului din trecut și autenticitatea tuturor tradițiilor care erau păstrate cu sfințenie de către toți membrii comunității. Din păcate multe dintre aceste obiceiuri nu se mai păstrează sau chiar au dispărut, dat fiind faptul că tinerii au plecat la oraș, iar bătrânii s-au dus. Dacă folclorul ar disparea, am disparea și noi odată cu el, ca nație, ca și popor, ca și oameni, pentru că folclorul a fost mereu “buletinul nostru de identitate.”

Deși pentru unii tineri folclorul nu e altceva decât „o chestie pentru bătrâni”, uite că pentru alții înseamnă dragoste, fericire și împlinire. Georgiana are încredere că folclorul nu va muri niciodată, tocmai de aceea dorește să ducă muzica populară și numele Turzii pe marile scene ale României. De asemenea, Georgiana consideră că folclorul ne unește și că prin el ne putem numi români. „Să nu uitam de unde provenim, dragostea pentru folclor ne-a unit și ne-a făcut să rămânem români, în adevăratul sens al cuvântului, dincolo de orice subjugare sau ocupare din partea străinilor”.

Turdenii nu și-au uitat originile și se mândresc cu cine sunt, indiferent că vorbim de persoane mai înaintate în vârstă sau despre tineri care sunt la început de drum.

După un an și jumătate în care toate activitățile au fost oprite din cauza pandemiei, turdenii au intrat din nou în hora evenimentelor, iar zâmbetele de pe chipurile lor demonstrează că le-a fost dor.

Te rugăm să accepți cookie-urile YouTube pentru a viziona acest video. Acceptând, vei avea acces la conținutul video de pe canalul YouTube al TurdaNews, care este un serviciu oferit de o terță parte.

YouTube – politica de confidențialitate 

Dacă accepți, opțiunea ta va fi salvată și pagina se va reîncărca cu noile setări.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments

firma de top