Cornel Miron, actor al Teatrului ”Aureliu Manea” din Turda, și-a îndemnat cunoscuții să semneze o petiție online pentru Autonomia Transilvaniei. Petiția a fost inițiată chiar în pragul împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire.
”Locuitorii Transilvaniei, de-a lungul istoriei sale, şi-au exprimat in mod democratic dorinţa de a se autoguverna in scopul îmbunătăţirii progresului, prosperităţii populaţiei , egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii precum şi întărirea culturii şi identităţii colective.
Autoguvernarea Transilvaniei se bazează de asemenea pe drepturile istorice ale locuitorilor Transilvaniei, pe instituţiile seculare și pe tradiţia juridică transilvană. Parlamentarismul transilvan îşi are bazele în Evul mediu, prin Dieta Transilvaniei. În secolul XVI. a fost creată Dieta Transilvaniei, iar in secolul XVIII. Guberniul. Între 1571 și 1699 Transilvania a fost Principat independent. Cu ocuparea Transilvaniei de Habsburgi regiunea devine Mare Principat prin intermediul Imperiului Habsburgic. Regiunea îşi păstrează autonomia față de Viena până în1867 când Transilvania se reunește cu Ungaria. Dorința de auto-guvernare a transilvănenilor nu a încetat însă niciodată. Iar odată cu Unirea cu România locuitorii Transilvaniei au avut mari speranţe în redobândirea autonomiei pierdute. Proclamația de la Alba Iulia din 1 Decembrie garanta autonomia comunităților transilvane dar documentul nu a fost ratificat de parlamentul României și de regele Ferdinand. În timpul comunismului propaganda naționalistă a încercat cu diverse metode falsificarea istoriei transilvane. După revoluția din 1989, locuitorii Transilvaniei și-au exprimat în diverse moduri voinţa de a depăşi situaţia actuală din România și dorința de a se autoguverna în interiorul României.”, se menționează în petiția online, care solicită autonomie prin principiile următoare: Subsidiaritate, Descentralizare, Autonomie, Spirit european, Dialog și coeziune socială, Transparență.
”Eu nu militez pentru nimic, doar ca finantele si bogatiile ce sunt si ce se produc in Transilvania sa ramana aici. Pe nesimtite, Gazul se conduce acum de la Bucuresti (e doar un exemplu), si incet-incet si aurul de la Rosia Montana va fi scos si vandut pt buzunarele lor si exemplele pot continua cu padurile (culmea! numai cele din Transilvania dispar) si altele pe care nu mai am rabdare sa le insir. Dar noi nu trebuie sa ne lasam manipulati! Banii munciti in Transilvania se duc pe ajutoare sociale si pomeni electorale in Moldova si Muntenia unde putorile nu vor sa munceasca. Dar noi nu trebuie sa ne lasam manipulati!”, a explicat actorul Cornel Miron.
Subiectul lansat de actorul Cornel Miron a generat reacții, atât pro, cât și contra. În timp ce unii au susținut că ”ar fi bine”, alții au atras atenția că acest demers este un prim pas pentru fărâmițarea țării, lucru pe care unele cercuri de influență îl doresc cu ardoare.
Printre cei care susțin ideea autonomiei Transilvaniei s-a aflat și liderul de facto al Asociației T9, Emil Turdean, cel care s-a împotrivit construcției mănăstirii de lângă Turda, după modelul celei ctitorite de Mihai Viteazul, primul unificator de țară, în prag de aniversare a centenarului Marii Uniri, dar și inițiator al unor întâlniri care au în vedere promovarea desprinderii Transilvaniei de România.
Poziția lui Emil Turdean confirmă ceea ce TurdaNews a publicat în urmă cu circa 3 săptămâni: ”Confom unor surse din interiorul asociației, un scop mascat al întâlnirii culturale româno-maghiare a fost și promovarea desprinderii Ardealului de România, cu ocazia împlinirii centenarului unirii principatelor românești (la 1 decembrie 1918 se împlinesc 100 de ani de la unirea tuturor principatelor române, într-un singur stat), moderatorul acestei întâlniri, jurnalistul Sabin Gherman, fiind cunoscut pentru poziția sa în acest sens.”.
Foarte interesant este că ideea autonomiei Transilvaniei este legată de unele proteste care se declanșează în țară, dar și de… USR! Pentru cei care nu știu, Emil Turdean de la T9 este cel care susține și USR-ul local, din care face parte (USR Turda și Asociația T9 își desfășoară activitatea în aceeași locație, care îi aparține lui Emil Turdean!).
Argumente în acest sens au fost prezentate de siteul bugetul.ro, în februarie 2017. Citește AICI.
Subiectul autonomiei Transilvaniei revine într-un moment în care Catalunia, provincie autonomă din Spania, a decis să renunțe la autonomie, dorind să devină un stat independent, motiv pentru care există voci care susțin că autonomia este primul pas în planul de rupere al Transilvaniei de România.
Pe de altă parte, subiectul autonomiei este promovat sub ideea că transilvănenii ar urma să fie mai bogați, însă nu există nici o explicație economico-financiară aprofundată, pe această temă.
În anul 2015 subiectul autonomiei Transilvaniei a fost inițiat de Fancsali Erno, un tânăr de 24 de ani, din Cluj, care avea o motivație similară cu cea a actorului turdean Cornel Miron: “impozitele acumulate in Transilvania ajung in Moldova si Oltenia pe nedrept”. La vremea respectivă, petiția a fost transmisă președintelui Klaus Iohannis.
Răspunsul Președinției a fost cât se poate de tranșant.
”In urma analizei petitiei dumneavoastra, va aducem la cunostinta ca in baza art.80 alin. 1 din Constitutia Romaniei, ‘Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii’. Va informam, de asemenea, ca art. 1 alin. 1 si 5 din Constitutia Romaniei precizeaza ca ‘Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, iar respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie‘.
Potrivit art. 2 alin. 2 din Constitutia Romaniei, ‘niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu’. Amintim si dispozitiile art. 4 alin. 2 din Constitutia Romaniei in care este stipulat faptul ca ‘Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosevire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala’”, se arăta într-o adresă semnată de consilierul Andrei Muraru.
